Istoria caprelor negre în Munţii Rodnei

Pentru că în aceste zile APNMR a purces la evaluarea caprelor negre, din PNMR, cumva în secret, şi pentru că din 2004 ne-a preocupat soarta ingrată a acestor animale, jinduite de vănători dar şi de braconieri, aducem în atenţia cititorilor noştri un text al reputatului biolog Peter Lengyel, preşedinte al UNESCO PRO Natura, despre caprele negre din MUnţii Rodnei.

Precizăm că, în anul 2005, cu ajutorul lui Dumnezeu, a fostului director al APM Adrian Mureşan şi al prietenilor maramureşeni ai caprelor negre, între care Peter Lengyel şi Lucian Petru Goja, am oprit vînătoarea acestor animale superbe, a căror număr în Masivul Rodnei era aproape de extincţie. Acel demers al nostru a avut loc în contextul în care soţul Doinei Jauca (şi pe atunci ca şi acum şefă la Parcul Naţional Munţii Rodnei), Alexandru Jauca, concesionar al Fondului de vînătoare 16, conex şi pe alocuri suprapunîndu-se cu o parte din PNMR, solicitase cu tupeu cotă de împuşcare la o capră neagră! Mulţumim pe această cale Academiei Române că în 2010 a considerat necesar să prelungească cu încă 5 ani perioada de prohibiţie a vînătorii caprelor negre în Munţii Rodnei, astfel încît numărul acestor animale vitregite a putut creşte peste o sută de exemplare.

Istoria caprelor negre în Munţii Rodnei

Sándor Ujfalvi, în 1854, scrie într-o revistă de vânătoare despre existenţa caprelor negre în zona Ineu, aceasta fiind prima menţionare a speciei în Munţii Rodnei. E. A. Bielz, în 1888, considera că efectivul caprelor negre din Munţii Rodnei este „numeros”. Gh. Deutsch, în 1893 considera caprele negre din Rodnei, ca una dintre principale populații din Transilvania.

La încerputul secolului 20, populaţia de capre negre din Rodnei a fost estimată la un efectiv de 120-150 exemplare. Această populaţie era foarte viguroasă, dând ”trofee” de o calitate incontestabilă (chiar dacă este trist modul de evaluare a vigurozităţii populaţiei pe baza coarnelor exemplarelor împuşcate). Gh. Pânzariu (Repopularea Munților Rodnei cu capră neagră, Bucovina Forestieră, Anul II, nr. 1, 1994, pg. 101-102) scria: „Ţarouca, E. (1899) spune că la prima expoziţie internaţională de trofee vânătoreşti de la Viena, cel mai viguros şi frumos trofeu de capră neagră provenea din Maramureş, deci Munţii Rodnei.” La expoziţia internaţională de vânătoare de la Viena (1910), trofeul de capră neagră declarat record mondial, având 35 cm lungime, provenea din Piatra Rea, aparţinând unui exemplar împuşcat în 1900. La expoziţia de la Leipzig (1930), trofeul de capră neagră ce ocupa locul trei, avînd 31,8 cm lungime, provenea de la un exemplar împuşcat în 1907, în Pietrosul Rodnei. La expoziţia de la Berlin (1937) trofeul aflat pe locul zece avea 36 cm lungime şi provenea din Piatra Rea, aparţinând unui exemplar împuşcat în 1897.

În literatura de specialitate au fost prezentate două tipuri de puncte de vedere, despre evoluţia efectivului de capră neagră în Munţii Rodnei și dispariţia populaţiei naturale…Continuarea textului o puteţi citi aici.