Poemul săptămînii

Gândacul cu cinci pene roz
 
Gândacul cu cinci pene roz
a pornit la vânătoare de eter
şi-a lustruit inima dreaptă, şi-a îngropat inima stângă
între buze o ţigară timidă, plină de tâlc
era frumos gândacul cu cinci pene roz
pornit la vânătoare de eter
doamnele îşi întorceau privirea spre răsărit
domnii aruncau spre cer săbii din cele vechi
gândacul cu cinci pene roz trecea nepăsător pe străzi
la vânătoare de eter
gândacul cu cinci pene roz era totuşi prea trist
spre cartierul vestic al iadului
nici măcar văzduhul nu se lepăda de gânduri
cetatea dintâi îşi lumina măruntaiele
Gândacul cu cinci pene roz
a pornit la vânătoare de eter
şi-a lustruit inima dreaptă, şi-a îngropat inima stângă
între buze o ţigară timidă, plină de tâlc
era frumos gândacul cu cinci pene roz
pornit la vânătoare de eter
doamnele îşi întorceau privirea spre răsărit
domnii aruncau spre cer săbii din cele vechi
gândacul cu cinci pene roz trecea nepăsător pe străzi
la vânătoare de eter
gândacul cu cinci pene roz era totuşi prea trist
spre cartierul vestic al iadului
striga în zadar după Dumnezeu
să coboare la uşa sunetelor
să urle împreună
Gândacul cu cinci pene roz
a pornit la vânătoare de eter
şi-a lustruit inima dreaptă, şi-a îngropat inima stângă
între buze o ţigară timidă, plină de tâlc
era frumos gândacul cu cinci pene roz
pornit la vânătoare de eter
doamnele îşi întorceau privirea spre răsărit
domnii aruncau spre cer săbii din cele vechi
gândacul cu cinci pene roz trecea nepăsător pe străzi
la vânătoare de eter
gândacul cu cinci pene roz era totuşi prea trist
spre cartierul vestic al iadului
bătăile inimilor erau prăfuite
de liniştea umbrelor...