Rădăcina de bucsau, "versetele" lui O. Nimigean

 "O. Nimigean nu are nevoie nici de fundalul unei planete post-apocaliptice (apocalipsa personala ii este de ajuns), nu are nevoie sa intre in mintea unui criminal in serie (crimele pe care le comite in gind si in fapt, chiar, personajul sau nu au asemanare), insa stie sa scrie un roman total, sprijinit pe doua axe vechi de cind lumea: iubirea si moartea. Plus toate combinatiile posibile intre ele. Daca nu as crede intr-un destin singular (cu tot ce implica termenul) al acestui roman, l-as putea vedea polemic fata de marea majoritate a prozei romanesti actuale.” (Bogdan-Alexandru Stanescu)

„Romanul lui O. Nimigean, de o extraordinara coerenta epica si simbolica, infatiseaza o experienta a deposedarii, traita cu o intensitate totala: deposedare afectiva, pierdere a sensului cunoasterii si a rostului artei. Radacina de bucsau reprezinta un moment de gratie al literaturii contemporane.” (Doris Mironescu).

„O. Nimigean a scris un Infern si un Purgatoriu romanesti intr-o singura carte, printre ale carei «versete», la inceput sincopate si tiranice, iar mai apoi ample si meditative, se intrevede mereu si cite un Paradis al fiecarei clipe si al fiecarei vocabule. Intinderile si fragmentele, infinitezimalul si enormul sint deopotriva stapinite de acest strateg al campaniilor epopeice care, avansind in pasi de haiku, reuseste sa urzeasca o poveste unica, ce subjuga atentia si elibereaza contemplatia.” (Chris Tanasescu).

Preluare de pe site-ul editurii Polirom