Activiştii de mediu acuză Ministerul Mediului de complicitate cu ucigaşii rîurilor de munte. Scrisoare deschisă

Biologul Călin Dejeu i-a scris ministrului mediului. Încă nu a primit nici un răspuns. Portalul www.romaniacurata.ro găzduieşte scrisoare activistului de mediu, de unde publicaţia noastră a preluat-o. Bolduirile ne aparţin. Nota red.

Stimată doamnă Cristiana Pașca Palmer,

Deși au trecut atâtea luni, petiția pentru salvarea Nerei, care se apropie de 50.000 de semnături, nu a primit un răspuns de la Ministerul Mediului (ci doar de la APM Caraș Severin). Petiția solicită atât salvarea emblematicului râu Nera cât și retragerea certificatului de înregistrare în ”Registrul Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului” pentru ”Unitatea de Suport pentru Integrare”, reprezentată de Sergiu Mihuț. Dar iată că, absolut revoltător, primim de la Ministerul Mediului un răspuns indirect și diametral opus. În loc de retragerea certificatului, Ministerul favorizează abuziv această firmă, emițând 6 ordine de ministru cu derogări de la lege în ce privește capturarea de specii protejate, în favoarea acestei firme! Și aceasta în contextul în care, între timp, ca urmare a trimiterii în judecată de către DNA, Sergiu Mihuț este deja condamnat penal (detalii aici). 5 din cele 6 ordine sunt pentru a sprijinii firmele care ne distrug râurile de munte! Iar unul dintre acestea vizează chiar Nera!

Pe lângă cei 50.000 de semnatari, de importanță majoră este că la Prigor a fost dezbatere publică, prima dezbatere adevărată, cu toți localnicii în cunoștință de cauză (și nu datorită APM-ului), pe procedura de evaluare de mediu, din istoria țării. Sala arhiplină s-a pronunțat în unanimitate și argumentat împotriva microhidrocentralelor pe Nera. A fost, pentru cauza protecției naturii în Romania, un moment istoric. Se spune ca a fost o mică revoluție. Oamenii simpli din sat au arătat că le pasă mult mai mult de mediu decât ”specialiștilor”. Au venit să susțină cauza Nerei inclusiv sârbi și români din Voivodina, inclusiv reprezentanți ai autorităților din Serbia (amănunte aici). Dar APM Caraș-Severin, instituție complet denaturată, căreia nu i-au ajuns pierderea procesului privind MHC-urile din Țarcu și râurile deja distruse în județ, în loc să respingă solicitarea de acord de mediu, aranjează cu firma ”Unitatea de Suport pentru Integrare” continuarea procedurii de emiterea a acordului de mediu! Iar Ministerul Mediului pune și el acum umărul la distrugerea Nerei (și a altor râuri).

Ne-am întors cu 27 de ani în urmă. Un minister al guvernului rezultat din ”revoluția Colectiv” manifestă un dispreț față de cetățeni și mediu cum nu s-a mai văzut în niciun guvern post-decembrist. În drafturile de ordine de ministru scrie că ”Unitatea de Suport pentru Integrare” poate captura specii protejate în scop științific. Dar scopul nu este științific, ci strict pecuniar. Totul este pentru ca o mână de indivizi să se îmbogățească din certificate ”verzi”, pe care suntem cu toții forțați să le plătim (un enorm abuz). Nu trebuie să fii specialist pentru a înțelege că microhidrocentralele au impact semnificativ asupra mediului, trebuie să fii doar onest. Prin definiție, captarea de debite din râuri micșorează și degradează habitatele acvatice. Când se lasă pe albie doar mult mai puțin de o treime din debitul mediu, evident că impactul este semnificativ asupra habitatului și asupra speciilor care depind de el. Și se adaugă barajul și mutilarea geomorfologică a văilor.

valea draganului 2Dar nici măcar debitul de servitute, stabilit la un nivel revoltător de mic (de către o instituție în conflict de interese, finanțată și de MHC-iști, Apele Romane), nu este respectat. În iunie, pe Drăgan (foto, în stânga), unul dintre cele mai mari râuri pe care s-au plasat MHC-uri, în arie protejată, albia era lăsată seacă, tot debitul era deviat pe aducțiune, ecosistemul acvatic dispăruse! Dacă, în contextul campaniei de verificări la 300 de MHC-uri, trâmbițată de Ministerul Mediului, și la debitele mari datorate precipitațiilor abundente, firma MHC nu ”s-a îndurat” să lase pe albie nici măcar debitul de servitute, din râul mare pe care înainte se putea coborî cu caiacul, este clar că această campanie de verificări este un fiasco. Și este evident că a presupune că firmele MHC vor respecta debite de servitute este exact opusul principiului precauției din legislația de mediu.

Firmele MHC, dacă respectă debitul de servitute, pierd bani, și nu au niciun motiv real să o facă. În contextul lipsei statului de drept și al devoțiunii autorităților de mediu față de mafia MHC, închiderea unei microhidrocentrale pentru că nu a respectat debitul de servitute este o fantasmagorie.

Așa-zisele microhidrocentrale produc distrugeri imense și ireversibile pentru o cantitate infimă de energie regenerabilă și au chiar și amprentă de carbon (pentru că afectează ecosistemele care fixau carbon, plus amprenta de carbon a lucrărilor). Conform principiului precauției din legislația de mediu, Directivei Cadru privind Apa (cu jurisprudența Curții Europene de Justiție) și Directivei Habitate continuarea funcționării și mai ales plasarea de noi MHC-uri pe râurile noastre de munte este ilegală. Într-o țară cu climă continentală și râuri de munte supra-exploatate hidroenergetic MHC-urile reprezintă o metodă inacceptabilă de obținere a energiei electrice și susținerea lor frenetică, dincolo de lege, de către autoritățile de mediu nu se poate explica prin incompetență, ci doar prin corupție generalizată. Oare de ce până și autoritățile din Ucraina (vezi aici) înțeleg că MHC-urile sunt inacceptabile, dar autoritățile noastre nu vor să înțeleagă?

Motivarea din referatele de aprobare, în care scrie că prin implementarea ordinelor ”se dorește un impact pozitiv asupra stării de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice”, ar fi hilară dacă n-ar fi tragică.

Mai concret, cele 5 drafturi de ordine de ministru sunt abuzive, astfel:

1.Ordinul privind Nera este, evident, pentru un ”studiu” plătit de cele două firme MHC care vor să distrugă Nera, pentru a-și aranja dosarele în vederea obținerii acordului de mediu. Scrie în referatul de aprobare că ”nu există o alternativă acceptabilă”. Pentru Ministerul Mediului, să lase măcar Nera în pace, ținând cont de importanța imensă a acesteia în patrimoniul nostru natural și opinia cetățenilor, nu este o alternativă acceptabilă??! Acest ordin nu mai necesită comentarii.
2. Ordinul privind râurile Capra, Buda, Oric și Cumpănița este de asemenea revoltător. Toți românii iubitori de natură știu ce dezastru au produs MHC-urile acolo, în Munții Făgăraș, și că acest dezastru a fost determinant în declanșarea procedurii de infringement. Ce să mai caute acolo Sergiu Mihuț, cu studiile lui, când el ne-a adus în infringement cu ”studiile” lui anterioare?? Tocmai pentru aceste ”studii” 50.000 de români cer retragerea certificatului de înregistrare, iar ministerul le răspunde cinic, dând undă verde firmei ”Unitatea de Suport pentru Integrare” pentru ale ”studii”, chiar acolo??! Este de necrezut! Plus că s-au făcut deja studii ihtiologice acolo, finanțate din fonduri europene, pe POS Mediu, de a căror obiectivitate nu avem de ce să ne îndoim. Nu cumva este aici interes mai mare decât al MHC-iștilor respectivi? Nu cumva Ministerul Mediului, în loc să ia măsuri pentru a ne readuce în legalitate, vrea să mușamalizeze încălcarea Directivelor? Vrem să fim cetățenii unei Românii care respectă legislația comunitară de mediu, în primul rând pentru noi, pentru că este vorba de natura noastră, nu cetățeni ai unei țări care ”fraierește” Comisia Europeană, minimizând impactul de mediu.
3.Din moment ce tot firma ”Unitatea de Suport pentru Integrare” a efectuat evaluarea adecvată, ordinul privind Budușelul este in vederea unui ”studiu” de evaluare a impactul MHC-ului deja construit și în funcțiune. Cum studiul este cu siguranță platit de Budușel Hidro SRL, ne putem face o imagine în privința obiectivității. În urma unei evaluări adecvate cu date false și fără evaluarea impactului asupra mediului, în ciuda opoziției societății civile și a specialiștilor obiectivi, APM Bistrița – Năsăud a emis în 2014 aviz Natura 2000 pentru acest MHC, răspunzând contestatarilor cu cea mai aberantă propagandă MHC-istă (cică MHC-urile au de fapt rol împotriva inundațiilor). Valea distrusă a Budușelului avea o importanță conservativă enormă, fiind acolo un sector de vale de lungime considerabilă fără drum pe firul văii și adăpostind specii protejate. Acum totul este o amintire, la plasarea aducțiunii utilajele au măcelărit valea intactă, s-a construit un baraj imens pentru un MHC și ”specialiștii” de la Apele Romane au stabilit un debit de servitute de doar 18% din debitul mediu, pe un pârâu oricum mic, la limita de debit pentru cerințele populației de mreană vânătă pe care o adăpostea. Există studiu ihtiologic făcut pentru planul de management, anul trecut, din fonduri europene, în cadru POS Mediu, de a cărui obiectivitate nu avem de ce să ne îndoim. Prin urmare, nu mai este necesar încă un ”studiu”!
4.– Un alt ordin este pentru râurile Răcătău și Someșu Rece. Pe Răcătău s-a făcut din păcate MHC iar pe Someșul Rece s-au început, ilegal, lucrările. ”Unitatea de Suport pentru Integrare” a făcut și aici o ”evaluare adecvată”. Este un caz foarte grav, firma a început lucrările când avea avizele expirate, probabil că a forțat lucrările ca să pară că lucrează de de demult și a murit un muncitor. MHC-urile fac și victime umane. Pe Someșul Rece se vrea construirea unei salbe de MHC-uri, pe un sector de râu de munte superb, în sit Natura 2000 declarat pentru specii de pești. Asociația Aqua Transilvae a deschis un proces pentru salvarea râului. În aval râul este distrus de captări hidroenergetice vechi, ținând cont de impactul cumulativ este de neconceput construirea acestor MHC-uri, dar APM-ul nu a facut o evaluare a impactului de mediu. Și aici există studii de anul trecut, pe bani europeni, și nu este cazul de derogări pentru alte studii. Plus ca emiterea ordinului ar fi ilegală deoarece custozii nu au avizat derogări pe Someșul Rece în situl Natura 2000, în zona de interes a MHC-istilor pentru care lucrează firma ”Unitatea de Suport pentru Integrare”.
5.În ce privește râul Bistra din județul Alba, și aici a plasat MHC o firmă din grupul ATS Energy, adică din același grup cu firmele de pe Budușel, Răcătău și Someșul Rece. Acest grup ATS Energy se pare că este abonat la firma ”Unitatea de Suport pentru Integrare” și alte firme rezultate din divizarea ATS Energy au in vedere MHC-uri în zona Bistrei, chiar și pe Arieș, râul moților! Studiul făcut pe Bistra, favorabil MHC-istilor, ar putea servi ca argument pentru continuarea atacului asupra râurilor din zonă, unde deja un sit Natura 2000 întreg, Valea Cepelor, a fost distrus complet de MHC-uri și defrișări. În Tara Moților, unde principala alternativă la supraexploatarea pădurilor ar fi ecoturismul, MHC-urile au și un impact socio-economic devastator, sabotând ecoturismul.

Doamna Cristiana Pașca Palmer, vă rog să nu vă legați numele de distrugerea Nerei și a altor râuri carpatine! A pasa semnătura către un secretar de stat ar însemna tot că dumneavoastră dați undă verde ordinelor de derogare, chiar dacă pasiv. Opriți emiterea ordinelor și dați curs solicitărilor a 50.000 de români!

Cu stimă,

Călin Dejeu
 

Foto: Călin Dejeu