Americanii de la EIA demonstrează cum ajung pădurile din parcurile naționale Rodnei și Călimani în depozitele Schweighofer

Pe 17 iulie a fost dat publicității raportul privind tăierile ilegale din pădurile României. Documentul, realizat de Agenția Americană pentru Investigații de Mediu (EIA) în colaborare cu declic.ro arată că, practic, compania austriacă Schweighofer prelucrează în continuare lemn a cărui proveniență este discutabilă, lemn furnizat de companii românești de profil, care, potrivit datelor puse la dispoziția presei, provine din două mari parcuri naționale: Rodnei și Călimani. În foarte scurt timp, consilierul pe probleme de păduri a ministrului Apelor și Pădurilor, inginerul Cătălin Tobescu, care este și administrator al FordaQ România dar și vicepreședinte al Federației Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România, cunoscută drept NostraSilva a făcut public un comunicat în care pune sub semnul întrebării raportul EIA și, contestă legalitatea acestuia.

În contextul în care, pădurile dispar pe zi ce trece, doborâte de drujbele firmelor de exploatare, iar miniștrii foști și actuali ai MAP se întrec în modificarea legislației în domeniu și diminuează prin varii metode rolul platformei inspectorulpădurii.ro, faptul că un consilier al ministrului de profil, încearcă să decredibilizeze raportul agenției americane care realizat primul film documentar în care se pune degetul pe rana jafului din pădurile românești, sporește valoarea documentului realizat de americani. Detalii despre acest nou scandal izbucnit în plină bătălie pentru resursele României puteți citi aici, într-un material realizat cu ajutorul mai multor surse deschise.

Ce scrie gazetadebistrița.ro. rezumând raportul EIA

Unul dintre cei mai importanți furnizori ai Schweighofer este compania Frasinul, care, potrivit unui raport al Agenției americane pentru Investigații de Mediu (EIA – Environmental Investigation Agency), a livrat firmei germane cel puțin 6.000 m.c de lemn, în ultimul an și jumătate. Lemnul provine din două parcuri naționale.

Investigația întreprinsă de EIA arată că furnizorii de lemn ai firmei Schweighofer au transportat peste 35.000 m.c. de lemn provenit doar din două parcuri naționale în decursul a 18 luni, începând din ianuarie 2017 până în iunie 2018.

Depozitele, mașini de spălat pentru buștenii tăiați ilegal

EIA a analizat 18 luni de date de pe site-ul Inspectorul Pădurii și a identificat peste 50 de zone de exploatare forestieră din două parcuri naționale din nordul României, de unde furnizorii Schweighofer se aprovizionează în mod regulat cu lemn.

Conform legislației din România, permisul pentru „transportul primar” al buștenilor sau al lemnului sub formă de așchii dintr-o pădure trebuie să conțină numărul autorizației de recoltare. Cu toate acestea, numărul autorizației de exploatare nu este trecut pe avizele referitoare la lemnul provenit din depozite, cunoscut sub denumirea de „transport secundar”. În numeroase cazuri, depozitele servesc drept „mașini de spălat”, permițând intrarea buștenilor tăiați ilegal pe piața națională a lemnului, se arată în raportul EIA.

Depozitele sunt obligate, conform legii, să înregistreze toate achizițiile și vânzările de lemn într-un registru, care poate fi solicitat de autorități. Cu toate acestea, ele nu au obligația să țină evidența fiecărui buștean în parte, iar majoritatea depozitelor nici nu fac acest lucru.

“EIA și alții au remarcat această problemă existentă în lanțul de aprovizionare al Schweighofer încă cel puțin din anul 2015. Grupul de experți ai organismului de certificare forestieră FSC (Forest Stewardship Council) a remarcat, într-un raport detaliat care a condus la disocierea FSC de compania Schweighofer, faptul că „atunci când achizițiile se fac de la intermediari, există o defalcare a lanțului de custodie (CoC, Chain of Custody), care face imposibilă determinarea de către Schweighofer a sursei lemnului pe care îl achiziționează”. Compania Schweighofer a recunoscut chiar ea de multă vreme faptul că „depozitele reprezintă veriga slabă din lanțul său de aprovizionare”. Totuși, în loc să urmărească în mod clar traseul lemnului de la depozitele care îl furnizează, compania și-a vândut majoritatea depozitelor proprii și toate pădurile pe care le deținea, crescându-și astfel dependența față de depozitele private.

Cum este mascat transportul de bușteni din păduri Compania a făcut numeroase afirmații înșelătoare cu privire la capacitatea sa de a-și monitoriza lanțul de aprovizionare, în special referindu-se la sistemul său de monitorizare prin GPS, Timflow. Compania pretinde că „fiecare camion care livrează lemn la gaterele companiei este prevăzut cu un dispozitiv GPS care dovedește cu precizie locul de încărcare al buștenilor”. Cu toate că acest lucru este adevărat, „locul de încărcare” pentru aproape jumătate din aceste transporturi este doar un depozit de bușteni, lucru care nu ajută compania Schweighofer să cunoască efectiv pădurea de origine a buștenilor respectivi”, mai notează sursa citată.

Mii de metri cubi de la Frasinul duși austriecilor de la Schweighofer

Unul dintre cele mai mari depozite care furnizează lemn către Schweighofer este compania românească Frasinul, din Bistrița-Năsăud, deținută de Traian Larionesi. Firma bistrițeană vinde lemn companiei Schweighofer din patru depozite situate lângă parcurile naționale Rodna și Călimani.

Potrivit datelor obținute de pe Inspectorul Pădurii, se arată în raport, camioanele firmei Frasinul au transportat cel puțin 6.000 m.c. de lemn din aceste parcuri pe parcursul celor 18 luni scurse până în iunie 2018.

„Aceste camioane au transportat acest lemn preponderent, dacă nu chiar integral, către depozitele Frasinul din vecinătatea celor două parcuri. Fabricile de procesare Schweighofer din Sebeș și Rădăuți au primit, la rândul lor, livrări regulate din toate aceste depozite Frasinul„, se arată în raportul EIA.

Schweighofer și Frasinul, în atenția DIICOT

În același document, EIA subliniază că Frasinul este investigată de procurorii DNA, începând cu anul 2014.

În luna mai anul acesta, procurorii DIICOT au descins la sediile Schweighofer și la furnizorii acesteia, acuzând angajații companiei austriece de participarea la rețele infracționale în vederea obținerii de lemn ilegal, precum și de fraudarea statului român cu suma de 25 milioane euro. Investigația întreprinsă de DIICOT este în curs de desfășurare.

Cu o lună mai devreme, au fost efectuate verificări și la sediul Frasinul din localitatea bistrițeană Anieș.

„Vizitele EIA s-au axat pe siturile active de exploatare lemnoasă situate în nordul României –Parcul Naţional Munţii Rodnei şi Parcul Naţional Călimani. Într-un singur loc din Parcul Naţional Călimani, o companie de exploatare a lemnului care aprovizionează Schweighofer a tăiat peste 4.600 de copaci – mai mulţi decât în orice alt loc dintr-un parc naţional românesc în anul 2017″, mai notează în raport sursa citată.

Cheresteaua produsă de Schweighofer ia calea Japoniei

Conforme EIA, în timp ce mulți cumpărători europeni au încetat achizițiile de produse de la Schweighofer, cumpărătorii japonezi, care reprezintă aproximativ jumătate din exporturile companiei Schweighofer, continuă să favorizeze exploatările forestiere ilegale prin continuarea achizițiilor de la Schweighofer.

„Faptul că cheresteaua produsă de Schweighofer poate concura direct cu cea produsă la o scară extinsă de Japonia, denotă subevaluarea lemnului pe care Schweighofer îl obține din Romania, Ucraina, Slovacia şi ţările învecinate”, mai subliniază sursa citată.

Cătălin Tobescu zice că raportul nu este fundamentat și își asumă afirmațiile în calitate de administrator FORDAQ

Silvicultorul Cătălin Tobescu spune că raportul EIA nu are bază legală și nu se bazează pe nici un studiu de specialitate. Mai mult, el afirmă că cineva ar avea interese să denigreze România și industria locală de prelucrare a lemnului. Detalii aici

Agent Green acuză ministerul apelor și pădurilor că nu operaționalizează inspectorulpădurii.ro

Într-un comunicat dat publicității luni 17 iulie, Agent Green spune răpicat că ministerul amputează ianspectorul pădurii. detalii aici

Pentru ilustrare folosim documentarul realizat de EIA în colaborare cu RiseProject și depozitat pe you tube.com, film care a arătat pentru publicul larg cum se fură pădurile României cu ajutorul protecției politice.