Centura de SUD a fost votată

Proiectul de hotărâre privind stabilirea unor măsuri în vederea realizării variantei de ocolire a municipiului Bistriţa – varianta SUD – obiectiv finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională a fost dezbătut astăzi în cadrul unei şedinţe extraordinare a Consiliului Local al municipiului Bistriţa. Proiectul a propus consilierilor acordul pentru realizarea variantei 2 SUD de ocolire a municipiului Bistriţa, conform documentaţiei întocmite de către proiectantul general „IPTANA” S.A. – faza Studiu de Fezabilitate, obiectiv finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională şi cofinanţare de la bugetul de stat, beneficiar fiind Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. în cadrul Contractului POST/2009/2/1/001/002. În cazul în care, prin vot deschis, majoritatea consilierilor locali în funcţie urma să fie de acord cu varianta 2 SUD, traseul acesteia va trebui să fie preluat în Planul Urbanistic General al municipiului Bistriţa (în curs de elaborare), precum şi în celelalte documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism ce se vor elabora ulterior.
Reamintim faptul că, în conformitate cu documentaţia întocmită de proiectantul general „IPTANA” S.A., varianta 2 Sud se desprinde din DN 17 în apropierea intersecţiei cu DN 15A, ocoleşte localitatea Sărata, se înscrie pe coasta dealurilor ce mărginesc valea Bistriţei, traversează DJ 173C şi apoi merge pe la poalele Dealului Codrişor. Se aşează pe malul Bistriţei, pe care îl urmăreşte până după traversarea pârâului Ghinzii, merge prin lunca Bistriţei şi revine în DN 17 înainte de intrarea în Livezile.

La şedinţă au participat prefectul Cristian Florian, parlamentarii Emil Radu Moldovan şi Ioan Ţintean, reprezentanţi ai CNADNR şi proiectantului „IPTANA” S.A., iar în sala festivă a municipalităţii efectiv nu au mai rămas locuri libere, ocupate fiind de bistriţeni direct interesaţi.
Acordându-i-se cuvântul, reprezentatul CNADNR, Otilia Nae, a menţionat că traseul variantei ocolitoare pus în discuţie astăzi a fost studiat foarte atent, tocmai pentru că trebuie să fie fezabil, eligibil pentru finanţare. „Vă asigur că au fost foarte atent studiate traseele şi trebuie să ştiţi că, din cauza reliefului, Bistriţa nu permite foarte multe variante de traseu. Un proiect european se adresează în primul rând locuitorilor. Este, în primul rând, vorba de beneficii şi în primul rând să scoată traficul de tranzit din oraş. Votul dumneavoastră de astăzi este hotărâtor şi decisiv”, a argumentat reprezentantul CNADNR.
La rândul său, prefectul Cristian Florian a arătat că sprijină investiţiile în judeţ şi în municipiu, fiind de datoria tuturor ca acestea să aibă loc. „Oraşul trebuie să aibă o centură. Dar, din punctul meu de vedere niciuna nu este varianta bună pentru a permite dezvoltarea oraşului. Au avut loc mai multe discuţii politice sterile. M-ar fi bucurat o dezbatere publică cu cetăţenii, dacă ar fi avut loc poate că în acest moment am fi avut şi soluţie”, a precizat reprezentantul Guvernului în teritoriu.
Deputatul PSD Emil Radu Moldovan şi-a axat o parte a discursului pe aprecierea purtată primarului Ovidiu Teodor Creţu: „Nu am crezut că voi ajunge să susţin, din opoziţie, proiecte ale Guvernului Boc. Dar apreciez pe primarul care s-a bătut pentru acesta, este o investiţie importantă. Nu avem variante, ci de ales dacă varianta ocolitoare se face sau nu. În mod cert, vor fi oameni afectaţi sau nu. Dar ştiu că despăgubirile care se vor face sunt la justa valoare, unele poate chiar mai mari”.
Liderul grupului PDL din consiliul local, Gheorghe Tuţă, a reiterat un istoric al demersurilor cu privire la varianta ocolitoare, adăugând că din luna mai, când consiliul local nu a acceptat să-şi dea acordul de principiu pentru această variantă, nu a apărut vreun element de noutate în această chestiune. El a declarat că, în consecinţă, va vota împotriva traseului dezbătut astăzi, dar că se vor face ulterior eforturile necesare pentru construirea unei centuri pe un traseu considerat mai adecvat decât soluţiile găsite până acum, posibil chiar cu aceeaşi sumă. „Vrem cu orice preţ să se facă traseul sud pe la Budacu de Jos şi să se reabiliteze actuala centură”, a încheiat liderul grupului PDL.
A urmat la cuvânt consilierul local PSD Rus Constantin care, la al doilea mandat fiind, a amintit faptul că în cursul anilor s-a tot discutat de necesitatea unei şosele de centură pentru Bistriţa, dar că până acum nu a apărut o asemenea oportunitate.
Deputatul PNL Ioan Ţintean, fost consilier local în decursul a două mandate, a reamintit demersuri importante în trecut, în consiliul local, când era vorba de investiţii mari - demersuri care au generat hotărâri considerate, la acea vreme, neobişnuite. „Noi trebuie acum să alegem în a supăra oameni, a face sau nu investiţii de sute de milioane de euro. Tot ce înseamnă investiţii pentru Bistriţa, noi, liberalii, aprobăm. Sper să supăr cât mai puţini oameni, dar când prinzi bani, trebuie să-i foloseşti”, a menţionat Ioan Ţintean.
Ruta în discuţie a variantei ocolitoare, lipsa clamată a unor demersuri concrete şi directe pentru a afla părerea cetăţenilor cu privire la acest subiect, pădurea „Codrişor” ca element de identitate al Bistriţei, lipsa de încredere cu privire la despăgubiri, manifestată de bistriţenii care au asistat la şedinţa de astăzi, respectiv valoarea în scădere a terenurilor, defrişarea unei mari suprafeţe a pădurii etc. versus oportunitatea unei asemenea investiţii cu bani care nu provin din bugetul local, au fost câteva din punctele de vedere atinse de cetăţenii care au luat cuvântul.
Arhitectul şef al judeţului, Victor Michiu, în calitate de reprezentant al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, s-a pus la dispoziţia asistenţei cu răspunsuri la eventualele întrebări. El a afirmat că este nevoie de o centură ocolitoare a Bistriţei: „dar nu oricum. Există peste 600 de contestaţii la această lucrare. Este pentru prima dată când bistriţenii se implică. Centura ocolitoare nu este o problemă politică, ci un act de urbanism care trebuie asumat şi dus la îndeplinire. Dacă cetăţenii nu îşi asumă un asemenea act de amenajare a teritoriului, oricât ar costa, chiar şi un leu, primarul nu va putea să îl implementeze. Certificatul de urbanism trebuia eliberat, legea nu permite refuzul unui certificat de urbanism fără motive bine întemeiate. Apoi, valul de reclamaţii a fost trimis la CJ şi aşa am aflat că obiectivul nu are nici măcar susţinerea CL Bistriţa. Nu vom reconfirma certificatul de urbanism şi nici nu se va elibera altul până când primăria nu va avea o documentaţie aprobată de Consiliul Local Bistriţa. Unii vor fi mulţumiţi sau nu, dar populaţia trebuie să fie convinsă că varianta aleasă este varianta care trebuie. Şi încă un lucru important, trebuie obţinut acordul notarial al fiecăreia din persoanele afectate”, a menţionat arhitectul şef Victor Michiu, convins că poate exista o variantă mai bună chiar dacă acest lucru ar presupune şi viziunea altui proiectant.
Invitaţi să ia cuvântul şi reprezentanţii „IPTANA” S.A. – proiectantul general – au dat date tehnice cu privire la variantele studiate, iar în lumina acestor explicaţii au arătat de ce este considerată fezabilă doar varianta 2 SUD, în discuţie azi.
Printre cei care au mai luat cuvântul s-a numărat şi Marius Solcan, fost primar al Consiliului Local al Tinerilor şi delegat de tineret la Organizaţia Naţiunilor Unite. Opiniile lui s-au axat pe exerciţiul democratic al voinţei cetăţenilor, dar a subliniat faptul că votul este al consilierilor. Nu lipsită de interes a fost abordarea sa cu privire la actualitatea investiţiilor prin continuitate în raport cu trecerea timpului.
La sfârşit a luat cuvântul primarul Ovidiu Teodor Creţu. El a menţionat că, dacă de doi ani încoace s-ar fi organizat mai multe întâlniri pe această temă, poate că acum exista o soluţie agreată. „Este real faptul că mi-am arătat opţiunea pentru această variantă deoarece consider că serveşte foarte bine dezvoltării oraşului. Am solicitat, de fapt, varianta de ocolire pe la Monari – Budacul de Jos. Varianta ocolitoare s-a transformat, însă, în campanie electorală, încercând să se găsească argumente împotrivă. Dar dacă există un plan naţional de dezvoltare a infrastructurii, trebuie să-l folosim eficient, realizând căi rutiere pe care nu le putem realiza noi, singuri. Varianta sud aprobată iniţial era prinsă în planul urbanistic al judeţului din 2006. Dar diferenţa de culoare din domeniul politic a adus diferite probleme şi stagnări. Retragerea certificatului, lucru ilegal, a dus la blocaj la Agenţia de Protecţie a Mediului. Au fost prevăzute mai multe consultări, urmând ca înregistrarea traseului final şi a opiniei publice să fie făcută după avizul celor de la mediu. La şedinţa din 12 mai am rugat să fie avizată orice variantă. În perioada care a trecut de atunci, au fost mai multe discuţii din partea autorităţii locale, mai puţin primarul. Discuţiile au fost atât de insistente încât ministrul Berceanu a spus că se vrea realizarea unei străzi din oraş. Dar în această etapă, varianta 2 Sud este singura realizabilă. Banii se pierd de către Bistriţa. Probabil, peste 20 de ani, vom mai avea ocazia să hotărâm dacă ne trebuie atâţia bani. Da, vor fi deranjaţi unii cetăţeni, dar câţi din 84.000? Cred că la punctele bune ale variantei se pot adăuga nu numai ocolirea Viişoarei, a Bistriţei, ci şi consolidarea dealului Codrişor. IPTANA sunt cei care au studiat încă din 1985 acest lucru. E important să aducem aceşti bani, municipiul nu poate susţine financiar astfel de lucrări. Pot să îmi asum faptul că nu au fost suficiente consultări, dar niciodată nu am să-mi asum faptul că această centură ar fi nefolositoare. Sigur, se vor supăra unii oameni, dar fără sacrificii nu putem face nimic. Sunt multe argumente sentimentale, dar dacă vrem ca acest oraş să se dezvolte chiar şi în perioadă de criză, vă rog să votaţi acest proiect de hotărâre.
Şi, da, m-am străduit şi am depus până acum proiecte în valoare de 40 de milioane de euro. Dacă nu aducem bani din afară, rămânem în urma multor oraşe şi ce fac, vreau să fac cu banii altora”.
După o pauză de consultări, proiectul de hotărâre a fost supus votului în forma prezentată de iniţiator: cu 12 voturi „pentru”, 4 voturi „împotrivă” şi două abţineri, proiectul a fost adoptat.
După vot, primarul Bistriţei a mulţumit consilierilor şi a adăugat: „va rămâne în istoria municipiului acest moment în care Bistriţa atrage cea mai mare investiţie, din 1972 încoace pentru zona industrială”.
Investiţia se ridică la aproape 174 milioane de euro.