Copiii internetului: ce-i defineşte şi cine-i cucereşte

Zilele trecute, am fost, toată familia, să vedem un film de desene animate 3D. La mall, bineînţeles. Nu era prima oară şi sper să nu fie nici ultima. Dar, pe măsură ce înaintam în poveste, trăiam, mai limpede ca oricând, sentimentul că adolescenţii şi copiii noştri sunt total expuşi unor modelări mentale cu obiective precise, pe care ei nu le cunosc pentru că nimeni şi nimic din agenda publică nu li se adresează.

În România, adulţii prezentului şi cei ai viitorului se pot întâlni la cină, eventual în weekend, însă în mass-media, mai deloc.

Acesta nu e un text despre clasicul conflict dintre generaţii. Nu “tineretul din ziua de azi” mă îngrijorează, ci noi, “bătrânetul”, de la părinţi şi profesori până la politicieni şi oameni de cultură, pentru că nu le vorbim copiilor despre ceea ce văd, pentru că ei şi lucrarea asupra minţilor lor nu figurează între marile teme oficiale faţă de care ne încrâncenăm cotidian.

De parcă n-ar fi îndeajuns că lumea în care s-au născut favorizează refugiul, “nişa” personală, în ultimă instanţă autismul, îi mai abandonăm şi noi, incapabili sau nepăsători în a le propune repere.

M-am întrebat: ce element cultural defineşte această generaţie, ce îi reprezintă simbolic pe elevii şi studenţii care petrec ore întregi pe Facebook, messenger sau Youtube şi care se întâlnesc la mall pentru fast food şi pentru cel mai recent blockbuster de la Hollywood?

Iar răspunsul pe care l-am găsit este fragmentul viral, clipul sau linkul pe care şi-l dau de la unul la altul, bucăţica de neobişnuit care-i entuziasmează momentan sau măcar le trezeşte puţin atenţia.

Precum în jocurile video, unde un luptător slăbit sau o navă avariată au nevoie să “înghită” nişte energie vitală pentru a trece la nivelul următor, “copiii” internetului se animă doar când sunt “vrăjiţi” de o reclamă simpatică, de o fotografie deosebită, de un citat inspirat sau de orice alt crâmpei uimitor pe care-l pot trimite în reţea şi comenta ulterior.

*Continuarea poate fi citită aici. Sunt curios ce ziceţi.