Laszlo Borbely - gata de compromis cu „cianuriştii“ de la RMGC

Deşi a fost unul dintre cei mai vocali oponenţi ai exploatării miniere cu ajutorul cianurilor de la Roşia Montană, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, pare să schimbe macazul în această chestiune. Proaspăt uns la finele săptămânii trecute în calitate de preşedinte al celei de-a
19-a sesiuni a Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabilă pentru un mandat de un an, până în mai 2011, Borbely a declarat cu această ocazie că recenta rezoluţie a PE privind mineritul reprezintă o recomandare şi că punctul de vedere al Comisiei Europene este că în prezent nu există alternativă viabilă la folosirea cianurilor în exploatarea zăcămintelor de aur şi argint. În data de 5 mai, Legislativul european a votat o rezoluţie care interzice cianurile în minerit.
„Rezoluţia adoptată săptămâna trecută de Parlamentul European privind interzicerea cianurilor reprezintă o recomandare, dar punctul de vedere al Comisiei este că în prezent nu există alternativă viabilă la folosirea cianurilor în exploatarea zăcămintelor de aur şi argint“, a declarat ministrul Mediului, citat de Mediafax. Borbely a mai adăugat că ministerul pe care îl conduce s-a aşezat deja la masa tratativelor cu reprezentanţii Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). „Am început discuţiile cu compania şi urmărim să obţinem garanţii în privinţa mediului“, a adăugat Laszlo Borbely. Vizavi de rezoluţia PE, „cianuriştii“ RMGC au vituperat asupra acestei decizii cum că ar fi una împotriva dezvoltării Romåniei. Într-un comunicat de presă remis de RMGC, intitulat „Raţiunea trebuie să triumfe asupra extremismului, în Parlamentul European“, minerii-cianu-rişti de la RMGC susţin că votul din PE este unul „fără niciun efect juridic“ şi că „demonstrează doar un atac orchestrat şi fără scrupule împotriva României şi dezvoltării sale viitoare“. De asemenea, directorul general al companiei RMGC, Dragoş Tănase, a declarat vinerea trecută la Alba Iulia că nu crede că Executivul european va interzice mineritul pe baza cianurilor pånă în 2011, aşa cum recomandă Legislativul de la Bruxelles. Presiunile de începere a activităţii de extracţie în zonă s-au intensificat în special datorită pierderilor din ce în mai mari pe care RMGC le-a raportat recent. Gabriel Resources, acţionarul majoritar cu 80% din acţiunile la RMGC, a înregistrat în primul trimestru al acestui an o pierdere netă de 15,4 milioane de dolari canadieni (12 milioane de euro), după ce a cheltuit circa 7 milioane de dolari canadieni din bugetul pe 2010 al proiectului din Munţii Apuseni. Bugetul pentru anul acesta dedicat proiectului Gabriel Resources a fost recalculat. Iniţial, canadienii alocaseră 38,4 milioane de dolari canadieni pentru ca mai apoi Gabriel Resources să scoată din buzunare diferenţa până la 46 milioane de dolari canadieni (35,9 milioane de euro). Investiţiile au fost motivate de „accelerarea unor anume angajamente faţă de comunitatea din Roşia Montană, care vor reduce şomajul ridicat din zonă“, potrivit unui raport RMGC. Se pare că, în Romånia, toate sforile pentru reuşita acestui proiect, ai cărui termeni economici sunt dezavantajoşi pentru statul romån care va lua „praful de pe tobă“, sunt trase, iar clasa politică se pregăteşte să facă o nouă afacere de tip „Sterling“ prin care bogăţiile subsolului nostru vor umple din nou buzunarele jucătorilor de prim rang din industria minieră mondială. După „aurul negru“ din Marea Neagră, şi aurul galben de la Roşia Montană va lua drumul Canadei în acelaşi spirit de afacere păguboasă pentru Romånia.

Foto şi text:Curentul