Mâncarea este noul petrol, iar pământul este noul aur, spune Lester Brown

Mancarea este noul petrol, iar pamantul este noul aur, , spune Lester Brown, unul dintre cei mai cunoscuti cercetatori in domeniul problematicii globale.
“Mancarea este noul petrol, iar pamantul este noul aur”, spune Lester Brown, unul dintre cei mai cunoscuti cercetatori in domeniul problematicii globale.
Saptamana trecuta, la Targul de carte Gaudeamus a fost lansat pe piata romaneasca volumul “Planeta plina, farfuriile goale – Noua geopolitica a deficitului de hrana”, al autorului american Lester Brown, un volum-manifest ce va vedea lumina tiparului in peste 35 de limbi.
Lester Brown este presedintele organizatiei Earth Politcy Institute, institutie de cercetare stiintifica din Washington D.C., fiind totodata unul dintre cei mai cunoscuti cercetatori in domeniul problematicii globale, al dezvoltarii durabile si al protectiei factorilor de mediu. In 2010, cu ocazia vizitei la Bucuresti, Academia Romana a decis sa-i acorde titlul de membru de onoare, iar Universitatea de Stiinte Agricole si Silvice – titlul de doctor honoris causa.
Rezervele mondiale de cereale au scazut cu o treime
In subtitlul volumului – “Noua geopolitica a deficitului de hrana”, autorul evidentiaza problema acuta a celor mai slab dezvoltate tari, care cunosc o crestere demografica sustinuta si pentru care asigurarea hranei devine una dintre cele mai acute probleme ale contemporaneitatii.
Enuntand inca de la inceputul lucrarii ca “hrana este veriga slaba a lumii contemporane”, Lester Brown porneste de la constatarea ca, in ultimul deceniu, rezervele mondiale de cereale au scazut cu o treime, iar preturile mondiale ale alimentelor au crescut de peste doua ori, declansand “o goana planetara dupa teren agricol si inaugurand o noua geopolitica a hranei”.
Cea mai grava seceta din ultimii 50 de ani
In contextul semnalelor ingrijoratoare date de specialisti, o analiza publicata de Agentia Reuters arata ca, la nivel mondial, avem de-a face si cu cea mai grava seceta din ultimii 50 de ani in SUA, in Asia si in tarile din jurul Marii Negre, fenomen care a dus la cresterea preturilor la porumb, grau si soia.
In Rusia, 5,5 milioane de hectare sunt afectate de seceta, provocand sectorului agricol pierderi de peste 1 miliard de dolari, a anuntat ministrul rus al agriculturii, Nikolai Fiodorov. Suprafata agricola distrusa de seceta reprezinta peste 7% din totalul terenurilor arabile ale Rusiei, iar regiunile cele mai afectate sunt cele din sud si din bazinul fluviului Volga, traditionalul granar al tarii. Din aceasta cauza este de asteptat ca exporturile de grau ale Rusiei sa fie doar la jumatate din cele de anul trecut.
Un anotimp mai putin ploios decat era asteptat pe subcontinentul indian i-a determinat pe analistii FAO sa coboare cu 7,8 milioane tone estimarile initiale privind productia mondiala de orez, al doilea sortiment de cereale cultivat la nivel mondial si principalul in regiunile tropicale.
China, la randul ei, este afectata de seceta, dar Guvernul de la Beijing se fereste sa dea publicitatii cifre. Brazilia, pe de alta parte, a avut prea multe ploi, o veste proasta pentru agricultorii care cultiva trestie de zahar.
Si in Uniunea Europeana, Centrul de Analiza si Strategie Grains si-a redus previziunile in ceea ce priveste recolta de porumb cu peste 7 milioane de tone, ceea ce inseamna o scadere cu 13% fata de anul 2011. “Cele mai recente previziuni privind culturile sugereaza ca ar trebui sa ne temem de ce e mai rau”, avertizeaza Organizatia Natiunilor Unite. Ce inseamna “ce e mai rau” nu spun reprezentantii ONU, dar cifrele vorbesc de la sine: pretul alimentelor a crescut, per total, cu 6% in luna iulie; la porumb cresterea a fost de 23%, iar la grau de 19% si lucrurile nu se vor opri aici.
Ne numim “granarul Europei”, dar importam mari cantitati de cereale
Semnalul dat de Lester Brown nu ocoleste nici agricultura romaneasca, specialistii apreciind ca faramitarea fostelor cooperative agricole si paragina in care zac milioane de hectare de teren bun pentru agricultura reprezinta o catastrofa la care se adauga saracirea satului romanesc.
“Romania a ramas constant un importator de produse alimentare. Numai in 2010 am importat produse alimentare de aproape 4 miliarde de euro”, a declarat presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor, Mihai Ionescu. Potrivit statisticilor, cele mai multe cereale le importam din Rusia, Ucraina, Bulgaria; fructe, din Italia, Grecia sau Turcia; legume, din Olanda, Bulgaria si Turcia; carne de porc, din Ungaria, Danemarca sau Germania; lactate, din Polonia, Ungaria, Germania.
“Cat de mult ne va costa daca esuam?”
In cartea-manifest a lansarii Earth Politcy Institute, Lester Brown vorbeste despre “Crearea unei economii pentru planeta noastra”, motivandu-si demersul prin urmatoarele constatari: “La intrarea in secolul al XXI-lea, economia noastra distruge treptat sistemele sale de suport, consumandu-si mijloacele fixe ale capitalului natural. Cererile economiei in dezvoltare, asa cum este ea acum structurata, depasesc productia naturala durabila a ecosistemelor”, “Transformarea economiei noastre distructive de mediu intr-una care poate sustine progresul depinde de o revolutie, ca aceea generata de Copernic, in mentalitatea noastra economica, de recunoastere a faptului ca economia este parte a ecosistemului planetar si ca ea poate asigura progresul doar daca va fi restructurata astfel incat sa devina compatibila cu el”.
“Problema nu este cat de mult va costa realizarea acestei transformari, ci cat de mult ne va costa daca esuam in a o rezolva”, concluzioneaza Lester Brown.