In Memoriam: Teodor Tanco ”Cândva mă voi întoarce acasă. Acasă la Monor?”

Născut la Monor, în 22 aprilie, 1925, într-o familie de țărani, cel de-al cincilea copil al familiei Simion Tanco și a Lucreției (năcută Nistor, la Sîntioana), Teodor Tanco a fost un conștiincios și demn urmaș al grănicerilor năsăudeni. El s-a simțit legat ombilicat, de fosta graniță, prin înaintașii din famile, intelectuali, preoți și ofițeri, învățători, funcționari, dar și mental și spiritual prin zestrea arhivistică lăsată moștenire de grăniceri în arhivele din Cluj, Năsăud, Bistrița, Sibiu, Budapesta și Viena și, din care, în partea a doua a vieții sale, s-a hrănit copios, prin lecturi zilnice, care au fost oprite doar de boala ce l-a țintuit la pat, în vara lui 2018.
După o suferință grea, suportată cu demnitatea care l-a caracterizat, până în ultimul moment, scriitorul, publicistul, dramaturgul, istoricul și profesorul de drept Teodor Tanco a fost ”eliberat” de neputințele trupești și sufletul său a plecat la Domnul, vineri, 29 martie, 2019.
În acest ceas, în care rămășițele sale pământești vor fi înhumate în cimitirul din Monor, sat pe care l-a iubit la fel de mult precum viața sa, se cuvine să amintim celor interesați că ”soldatul fără arme” Teodor Tanco și-a făcut pe deplin datoria față de neam și țară, dar și față de talentul scrisului pe care Domnul Dumnezeu i l-a hărăzit. În aceste context, ne permitem să amintim cărțile scrise dar și inițiativele de ctitor. În spriinul acestui demers, însuși Teodor Tanco ne este ajutor, în sensul în care, vizionar și bun gospodar a rânduit încă din timpul vieții aproape toate cele care i-au aparținut. Astfel, cărțile de care s-a despărțit ceremonial în 2010, ca și de scrisul literar, atât la Cluj cât și la Monor, în marea lor majoritate inspirate de istoria grănicerilor, dar și din Istoria Românilor, în ordinea pe care le-a publicat sunt următoarele, enumerate în ediția Autobibliografică, întocmită de scriitor în 2010, la aniversarea a 85 de ani de viață!

Cărți și ediții revăzute și adăugite ( în ordine cronologică):

Un om în halat vișiniu – jurnal- București, EPL, 1968;
Cui îi bate inima, povestiri, București, Editura Militară, 1970;
Virtus Romana Rediviva ( însemnări și portrete, urme peste veacuri, rădăcini adânci, memoria istoriei, memoria prezentului, memoria viitorului, memoria culturii) vol I-VII, 1973, 1974, 1977, 1981, 1984, 1987, 1993, editate la Bistrița și Cluj la Editura VRR;
Soldați fără arme, roman, Editura Dacia, Cluj, 1973;
Fana, roman, Editura Dacia, Cluj, 1982;
Trilogie transilvană, teatru, București, Editura Cartea Românească, 1985;
Prea tineri pentru amintiri, povești studențești, Cluj Napoca , Editura Dacia, 1987;
Lumea transilvană a lui Ion Creangă, excurs istorico-literar, ediția I, Cluj Napoca, Editura Dacia, 1989;
Jurnalul unui scriitor, candidat independent în Parlament, Editura Universitas, 1992;
Basarabia, numele tău e Maria!, însemnări de peste Prut, Editura Virtus Romana Rediviva, Cluj Napoca, 1992;
Studenta, roman, Cluj Napoca, Editura VRR, 1995;
Academia Română 1866-1996, Academicieni năsăudeni și bistrițeni, cu prefață de Acad. Ștefan Pascu, Cluj Napoca, VRR, 1996;
Corabia naufragiaților, alegorii interzise, prefață de Teohar Mihadaș, Clu Napoca, Editura VRR, 1996;
Zăpada roșie, proze din trecut, Cluj Napoca, ED VRR, 1996;
Desdemona, roman, Cluj Napoca, ed VRR, 2000;
Despre Liviu Rebreanu, Cluj Napoca, Editura Limes, 2001;
Pagini alese din istoria Monorului, Cluj Napoca, Editura VRR, 2002;
Andrei Mureșanu contra biografilor, studii, Cluj-Napoca, VRR, 2002;
George Coșbuc în viață și documente, studii și cercetări, Cluj Napoca, Ed VRR, 2003;
1872. Graz. Paul Tanco- primul român doctor în matematică, fragmente biografice, Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2004;
Istoria presei românești a județului Bistrița-Năsăud de la origini până în 2004. Cluj Napoca, Societatea Culturală ” Lucian Blaga”, 2004;
Cândva mă voi întoarce acasă, vol I , Tinerețe pribeagă, roman, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2005;
Vară canadiană, jurnal, Cluj-Napoca, ed. Napoca Star, 2006;
Cândva mă voi întoarce acasă, vol II, Refugieri prin țara mea, roman, Cluj Napoca, ed. Limes, 2007;
Sfântul și cartea. Episcopul Pahomie donează Apostolul de la 1704. Studii și articole, ediția a II-a revăzută ți inedită, Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2008;
Cândva mă voi întoarce acasă, vol. 3, Depărtări și îndepărtări, roman, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2009;
Trei întâlniri cu Constantin Noica. Cluj-Napoca, ed. Napoca Star, 2009;
Lumea transilvană a lui Ion Creangă, originile unei biografii. Ediția a III-a revăzută, Prefață- Dan Mănucă, Postfață- petru Poantă, Cronică de Zigu Ornea, Iași, editura Princeps Ed., 2010;
Cândva mă voi întoarce acasă , vol IV, Acasă la Monor? Roman, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2010;
Viață și Literatură. Autobibliografică. 85. Prefață-Ilie Rad, Linii pentru un portret al sciitorului Teodor Tanco- Petru Poantă. Cluj- Napoca, Editura Napoca Star, 2010

Ctitorii de după 1990:

În 1990, la Mocirla, Salva, Bistrița-Năăsud, alături de alți urmași de grăniceri năsăudeni, pune temelia unei troițe în memoria martirilor omorâți de imperialii austrieci în 1763 și, înființează Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene; Ulterior devine președinte onorific al acestei organizații care are ca scop recuperarea patrimoniului fostelor administrații grănicerești și acordarea de burse elevilor merituoși din fosta graniță.
În 2002 înființează Muzeul literar și memorial Teodor Tanco, la Monor, muzeu privat până în 2007, când donează întreaga proprietate cu bunuri mobile și imobile Complexului Muzeal județean Bistrița-Năsăud.
În 2012 începe demersurile edificării unui monument dedicat eroilor monoreni omorâți de insurgenții maghiari în martie 1849; Monumentul este realizat de sculptorul Mircea Mocanu, iar plata costurilor financiare este asigurată de Primăria Monor. Monumentul este amplasat în cimitirul satului.

Ilustrația este asigurată de un clip filmat de noi în 2010, la aniversarea a 85 de ani de viață și, la despărțirea de scrisul literar. Monor, septembrie 2010. Teodor Tanco -85.