Poveste despre zbor

Un îimpărat din vechime a primit în dar doi şoimi. Unul dintre şoimi fusese antrenat şi zbura toată ziua, iar al doilea stătea parcă neajutorat pe craca unui copac din apropierea palatului, refuzînd să se avînte pe cer. Pentru a-l hrăni, unul dintre slujitorii imperiali trebuia să se caţere în fiecare zi în copac sa-i ducă acestuia de mîncare.
După ce a încercat în fel şi chip să facă şoimul să părăsească craca şi să zboare, împăratul a chemat la el mai mulţi supuşi pentru a-l ajuta să rezolve problema. Un bătrîn înţelept s-a oferit să convingă şoimul să zboare. A doua zi dimineaţa, cînd împăratul s-a trezit, nu mică i-a fost mirarea cînd l-a văzut şi pe cel de-al doilea şoim zburînd de colo-colo.
- Cum ai facut? L-a întrebat pe înţelept. 
- A fost foarte simplu. Nu a trebuit decît să îi tai craca de sub picioare.

Morala: uneori Dumnezeu ne taie craca de sub picioare că să ne aducem aminte că putem zbura.