Raportul CE asupra justiţiei: Legea ANI pune în pericol rezultatele pozitive obţinute de Agenţie. România îşi încalca la modul cel mai clar angajamentele de la aderare, dar Comisia nu vede nevoia suspendării unor fonduri europene

 Raportul CE asupra justitiei: Legea ANI pune in pericol rezultatele pozitive obtinute de Agentie. Romania isi incalca la modul cel mai clar angajamentele de la aderare, dar Comisia nu vede nevoia suspendarii unor fonduri europene

Amendamentele aduse Legii ANI intrerup evolutia incurajatoare a Agentiei si nu sunt conforme cu angajamentele asumate de Romania la momentul aderarii, arata Raportul Comisiei Europene asupra Justitiei, care recomanda tarii noastre sa corecteze legea.

Iata cele mai importante declaratii:

Amendamentele la legea ANI reprezinta un pas inapoi
Legea pune in pericol rezultatele pozitive obtinute de ANI si face ca Romania sa isi incalce la modul cel mai clar angajamentele de la aderare
Noua lege compromite grav eficacitatea procesului de verificare, de sanctionare si de confiscare a bunurilor nejustificate

Aceasta limiteaza transparenta intereselor financiare si economice ale demnitarilor si ale functionarilor publici si exclude sanctiunile disuasive care protejeaza impotriva coruptiei
Noua lege intrerupe evolutia incurajatoare a ANI si nu este conforma cu angajamentele asumate de Romania la momentul aderarii
Comisia recomanda corectarea legii privind ANI in conformitate cu angajamentele asumate de Romania la momentul aderarii si asigurarea unei contributii a ANI care sa fie in continuare eficienta in prevenirea si pedepsirea coruptiei prin pronuntarea de decizii cu caracter obligatoriu privind averile nejustificate pe baza carora sa se poata aplica sanctiuni disuasive

Promovarea dezvoltarii in continuare a ANI, in special prin modificari ale dispozitiilor legislative privind Consiliul National de Integritate
Nu am prevazut un termen pentru legea ANI. Raportul vorbeste insa si despre anuntul facut ieri in sensul ca legea este neconstitutionala. Bineinteles, problema va trebui studiata mult mai in detaliu, sa vedem pe ce temei s-a luat aceasta hotarare. Nu este vorba despre a stabili termene, pentru ca autoritatile romane, la cel mai inalt nivel, sunt constiente despre importanta data de Comisie acestei probleme. Speram ca pana la urmatorul raport interimar situatia va fi de asa natura ca nu va trebui sa ne concentram asa mult pe problema ANI

In general, in ciuda progreselor in unele domenii, evaluarea Comisiei indica deficiente importante in eforturile Romaniei de a realiza progrese in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare

S-au inregistrat progrese importante, respectiv adoptarea noilor coduri de procedura penala si civila, insa, desi s-au inregistrat aceste progrese, raportul arata ca sunt si probleme
La nivel inalt, in sectorul justitiei, nu a existat disponibilitatea de cooperare in ceea ce priveste reforma
Lipsa de eficienta a sistemului si lipsa de coerenta a jurisprudentei raman puncte slabe
In plus, responsabilitatile sistemului judiciar trebuie imbunatatite
Comisia recomanda corectarea acestor puncte slabe:
Romania trebuie sa coopereze strans si constructiv la imbunatatirea sistemului justitiei si sa imbunatateasca angajamentul in ceea ce priveste reforma
In ceea ce priveste reforma sistemului judiciar, Romania trebuie sa faca o revizuire independenta a prestatiei actualului sistem si sa faca ajustarile strict necesare
Autoritatile romane trebuie sa aiba in vedere o revizuire a competentelor ICCJ, in sensul unificarii jurisprudentei, si o refoma profunda a sistemului judiciar, in privinta organizarii inspectiilor judiciare
Sprijin politic cu baza larga pentru lupta impotriva coruptiei si a conflictelor de interese
Romania a inregistrat progrese importante, Parlamentul aproband Codurile de procedura civila si penala. Pregatirile pentru intrarea in vigoare entru cele noi 4 coduri programata pentru 2011, este o cale importanta pentru o reforma profunda a justitiei din Roania. Pentru a o sustine, CE recomanda autoritatilor sa se foloseasca de sprijinul din Parlament si in alte domenii.

In privinta sanctiunilor impotriva Romaniei care s-ar putea aplica in conditiile in care nu isi indeplineste angajamentele asumate la aderare, mai precis legea ANI, purtatorul de cuvant al CE, Mark Gray, a spus:

Cred ca am aratat foarte clar care este directia pe care trebuie sa mearga aceasta agentie, ANI, si rezultatele inregistrate deja sunt valoroase. Ele trebuie sa continue. Vedem ca sunt amendamentele la acea lege care pun la indoiala principiul fundamental al ANI. Ieri, CCR a luat aceasta decizie si, dupa parerea noastra, e o ocazie unica pentru Parlament sa revina si sa rescrie legea aliniind-o cu angajamentele luate de Romania la momentul aderarii. Nu e cazul sa vorbim acum de sanctiuni, e momentul ca autoritatile din Romania sa isi respecte angajamentele si sa readuca Romania pe directia pe care au promis ca vor merge cand au aderat. Din partea CE exista hotarare, dar si din partea autoritatilor romanesti exista vointa de a ne arata ca ca vor sa aduca legea la forma initiala. Vom vedea cum va evolua, dar nu e momentul sa vorbim despre sanctiuni.

Purtatorul de cuvant a subliniat ca la momentul aderarii s-a convenit asupra MCV, dar nu s-a discutat o durata limita a acestuia. Clauza de salvgardare a avut un calendar, care s-a incheiat la sfarsitul anului trecut, a reamintit Gray.

"Am fost intotdeauna de parere ca aceasta clauza nu a fost neaparat in interesul UE. Exista angajamentul de a face reforma in cele doua tari, dar exista si o presiune din exterior, nu neaprat din partea CE si statelor membre, ci si a cetatenilor. In acesti 3 ani si jumatate a fost remarcabil cum cetatenii au sustinut aceste mecanisme, cererea a fost clara, exista un nivel de sustinere publica foarte puternic pentru a se asigura ca acele reforme au loc. Si acel nivel de presiune publica e in continuare foarte ridicat. (...) Nu avem nevoie de sanctiuni. In trecut, cand am atras atentia asupra unor aspecte, ele au fost rezolvate. Deci nu ne concentram pe sanctiuni in acest moment", a repetat oficialul european.

Intrebat daca atunci cand se refera la achizitiile publice, asupra carora Comisia a semnalat nereguli, se refera la fondurile europene si daca posibile sanctiuni ar viza, cum a mai fost cazul Bulgariei, inghetari sau suspendari de fonduri, purtatorul de cuvant a aratat ca preocuparea este pentru toate fondurile publice.

Cand vorbim de ingrijorari legate de achizitiile publice, am spus asta in raport, vorbim de achizitii publice pe toate fondurile, in general, nu doar de cele europene.
Este unul dintre subiectele une noi credem ca trebuie lucrat mai hotarat.

Mai este si aspectul strict al fondurilor europene. Vorbeati de niste decizii din trecut de suspendarea unor fonduri unde am gasit probleme. Ceea ce spunem noi este ca, in aceast moment, nu vedem nevoia suspendarii unor fonduri europene in cele doua tari.

Ceea ce vedem e nevoia de a discuta problema mai larga a achizitiilor publice in ambele tari.

Exista aceasta tentatie sa vorbim imediat de pedepse si sanctiuni. Cum s-a vazut in ultimii ani, putem arata ca au existat situatii in care, punanand presiune, fara sanctiuni, lucrurile s-au schimbat in bine. Dar, daca vom gasi probleme specifice pe fonduri europene, vom lua masuri.
Gray respinge ideea confrom careia potentiali investitori ar putea fi descurajati de evaluarea Comisiei privind probleme la achizitiile publice si iregularitati ale instantelor, aratand insa ca "e normal sa subliniem astfel de probleme cand le intalnim".

"Noi vrem sa protejam fondurile publice. Este absolut normal si in conformitate cu activitatile din cele doua tari, sa atragem atentia asupra unor asemenea probleme. Cred ca e exagerat sa folosim in aceeasi discutie problema investitiilor si a masurilor de austeritate. Cred ca nimic nu le impiedica pe cele doua autoritati si Comisia sa se asigure ca banii contribuabililor sunt cheltuiti cum trebuie", a spus purtatorul de cuvant in conferinta de presa.

Ce arata documentul Comisiei, pe scurt:

Situatia procesului de reforma din Romania:

+ Incepand cu al doilea trimestru al anului 2010, s-au realizat progrese importante in ceea ce priveste reforma judiciara prin adoptarea de catre Parlament a Codului de procedura civila si a Codului de procedura penala, prin publicarea unui proiect de strategie multianuala pentru dezvoltarea justitiei, prin pregatirea unui proiect privind "mica reforma a justitiei" in vederea accelerarii solutionarii proceselor, precum si printr-o implicare mai mare a magistratilor si a asociatiilor profesionale in procesul de reforma.

- Fata de ultimul raport al Comisiei, nu s-au realizat decat progrese limitate in ceea ce priveste imbunatatirea eficientei procesului judiciar si a consecventei jurisprudentei. Acest aspect ramane o deficienta fundamentala a sistemului judiciar din Romania.

- Persista deficientele legate de responsabilizare si de procedurile disciplinare.

+ Directia Nationala Anticoruptie (DNA) continua sa obtina rezultate bune si constante in ceea ce priveste investigarea cazurilor de coruptie la nivel inalt, ceea ce s-a tradus prin noi trimiteri in judecata si prin cresterea numarului de hotarari judecatoresti definitive.

- Procesele (n.r. de inalta coruptie) raman de lunga durata si ca in numeroase cazuri importante nu s-a pronuntat inca o hotarare in prima instanta.

- ANI: noua lege compromite grav eficacitatea procesului de verificare, de sanctionare si de confiscare a bunurilor nejustificate. Aceasta limiteaza transparenta intereselor financiare si economice ale demnitarilor si ale functionarilor publici si exclude sanctiunile disuasive care protejeaza impotriva coruptiei.

- Noua lege intrerupe evolutia incurajatoare a ANI si nu este conforma cu angajamentele asumate de Romania la momentul aderarii.

Reforma sistemului judiciar

In timp ce adoptarea codurilor de procedura reprezinta un important pas inainte, Romania a realizat putine progrese efective din iulie 2009 in ceea ce priveste trei indicatori ai reformei judiciare, si anume eficienta procedurilor, consecventa jurisprudentei si responsabilizarea sistemului judiciar.

- Resursele umane raman o provocare majora. Recomandarile Comisiei de a aplica masuri de urgenta precum transferul posturilor vacante intre instante de jurisdictie diferite, acolo unde apar dezechilibre importante din punct de vedere al volumului de munca, nu au fost respectate, iar Romania nu a luat nici alte masuri corespunzatoare in acest sens.

- Cu toate ca Romania a realizat progrese in ceea ce priveste unificarea jurisprudentei (de exemplu, recursuri in interesul legii), instrumentele existente nu au produs inca o imbunatatire suficienta a situatiei.

- O etapa importanta pentru imbunatatirea unificarii practicii judiciare va consta in reforma Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) pentru ca aceasta sa se pronunte exclusiv cu privire la elemente de drept. Ar trebui avute in vedere masuri suplimentare de revizuire a organizarii interne si a metodelor de lucru ale ICCJ, precum si crearea unor complete specializate, cu respectarea principiilor de alocare aleatorie a cauzelor.

- Rezultatele sistemului disciplinar sunt neconvingatoare. Putine cazuri disciplinare sunt deschise, iar sanctiunile par usoare si nu sunt suficient de bine diferentiate prin lege. In plus, practica disciplinara in cazurile importante a fost neconvingatoare si demonstreaza o lipsa de sensibilitate la responsabilitatea publica si la importanta increderii publice in integritatea sistemului judiciar.

- Alegerile iminente in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vor reprezenta o ocazie importanta pentru consolidarea angajamentelor de reforma a sistemului judiciar. Pentru a se asigura o tranzitie usoara si corecta din punct de vedere legal catre un nou Consiliu, trebuie respectate cerintele referitoare la eligibilitatea candidatilor, prevazute in legea privind CSM.

Lupta anticoruptie

Activitatea DNA +/- In ceea ce priveste hotararile pronuntate in prima instanta in cauzele DNA, se poate constata o tendinta catre pedepse mai severe si catre o scadere a numarului de pedepse cu suspendare in a doua jumatate a anului 2009, ceea ce nu se reflecta insa si la nivelul hotararilor definitive unde se mentine, in general, tendinta de a impune pedepse mici si cu suspendare.

- Procesele raman de lunga durata si nu au fost pronuntate inca decat putine hotarari in prima instanta impotriva unor politicieni cunoscuti.

- Exceptiile de neconstitutionalitate continua sa intarzie judecarea cauzelor de coruptie la nivel inalt, in timp ce un proiect de lege prin care se elimina obligativitatea suspendarii procedurilor judiciare atunci cand sunt invocate exceptii de neconstitutionalitate asteapta sa fie adoptat in Parlament.

+ Eforturile depuse de Procurorul General in vederea consolidarii luptei impotriva coruptiei la nivelul parchetelor judetene incep sa produca rezultate prin cresterea numarului de trimiteri in judecata care vizeaza in mai mare masura functionarii publici, precum si prin cresterea nivelului de complexitate al investigatiilor.

In privinta achizitiilor publice, care apar pentru prima data mentionate ca avand probleme in documentele de monitorizare ale Comisiei, aceasta evidentiaza:

Sunt necesare imbunatatiri substantiale in ceea ce priveste protectia impotriva conflictelor de interese si a coruptiei in procedurile de achizitii publice.

- Legislatia romana in domeniu pare inconsecventa, deoarece conflictul de interese este reglementat prin diverse legi, iar lacunele legislative permit anumitor cazuri sa eludeze sistemul.

- In plus, lipsa unor bune practici cu aplicabilitate generala in domeniul achizitiilor publice, precum si a cooperarii orizontale pentru monitorizarea punerii in aplicare a legislatiei produce instabilitate si incertitudine juridica pentru autoritatile contractante. Modificarile recente ale legislatiei in domeniul achizitiilor publice ar trebui sa imbunatateasca protectia juridica impotriva conflictelor de interese4, in special in cazurile de conflict de interese care au legatura cu interesele de afaceri ale politicienilor locali si ale familiilor acestora.

- Exista ingrijorari privind posibilitatea ca rezultatele asistentei pe care Departamentul pentru Lupta Antifrauda (DLAF) o acorda Oficiului European de Lupta Antifrauda (OLAF) in vederea protejarii intereselor financiare ale UE sa fie afectate in mod negativ de hotararea Curtii Constitutionale a Romaniei din noiembrie 2009 privind temeiul juridic al DLAF.

- Organismele administrative competente nu realizeaza controale eficace pentru depistarea conflictelor de interese si a coruptiei si nu coopereaza suficient in acest domeniu.

- Autoritatile administrative competente nu depisteaza si nu sanctioneaza aproape niciun caz de conflict de interese si nu anuleaza decat foarte putine licitatii publice pentru incalcarea normelor privind conflictele de interese, cu toate ca majoritatea cazurilor de conflict de interese transmise de catre Agentia Nationala de Integritate autoritatilor judiciare pentru solutionare se refera la achizitii publice, iar un numar semnificativ de cazuri de coruptie la nivel inalt au legatura cu achizitiile publice.

O serie de cazuri de coruptie la nivel inalt privesc aspecte legate de achizitii publice. Aceste cazuri vizeaza un parlamentar si un judecator la Inalta Curte pentru trafic de influenta intr-un caz de achizitii publice, doi fosti ministri, alti fosti sau actuali parlamentari, precum si o serie de fosti directori ai unor intreprinderi de stat si de alesi locali, precizeaza Comisia intr-o nota de subsol.

- Serviciile Comisiei au formulat deja mai multe sugestii concrete de imbunatatire a practicii de achizitii publice in ceea ce priveste executia fondurilor UE. Majoritatea acestor sugestii nu au fost inca puse in aplicare.

In final, Comisia Europeana face 10 recomandari Romaniei, unele dintre ele deja prezentate de purtatorul de cuvant Mark Gray in conferinta de presa. Cinci dintre ele vizeaza reforma pe justitie, celelalte cinci - lupta anticoruptie.

Printre primele, de reforma, se regasesc si:

asigurarea unei tranzitii usoare si corecte din punct de vedere legal catre un nou Consiliu Superior al Magistraturii, respectand cerintele legii privind eligibilitatea candidatilor;
luarea in considerare a unei reforme aprofundate a sistemului disciplinar; reexaminarea obiectivelor si consolidarea capacitatii si a organizarii inspectiilor judiciare pentru a se asigura concentrarea suficienta pe investigarea disciplinara; adaptarea tipurilor de sanctiuni disciplinare posibile pentru a permite o mai mare varietate a sanctiunilor si luarea de masuri pentru asigurarea pedepselor disciplinare consecvente, proportionale si disuasive; introducerea unei evaluari anuale a performantei inspectiei judiciare.
In privinta luptei anticoruptie, recomandarile se refera in principal la achizitiile publice si legislatia aferenta:

evaluarea eficacitatii cadrului legislativ si a atribuirii responsabilitatilor in randul autoritatilor competente in ceea ce priveste protejarea impotriva conflictelor de interese, precum si efectuarea eventualelor modificari, acolo unde este necesar; luarea in considerare a interzicerii ca functionarii publici cu grad inalt si reprezentantii alesi sa poata beneficia in mod direct sau indirect de contractele comerciale incheiate in numele institutiei lor si instaurarea transparentei depline in acest domeniu;
evaluarea eficacitatii autoritatilor competente in ceea ce priveste punerea in aplicare a legislatiei in domeniul achizitiilor publice si aplicarea masurilor corective destinate imbunatatirii coordonarii diferitelor institutii, precum si a eficientei acestora; stabilirea unor obiective de referinta in ceea ce priveste performanta pentru autoritatile competente in urmatoarele domenii si monitorizarea punerii in aplicare a acestora: activitati de prevenire, activitati de control, sanctionarea conflictelor de interese, cooperarea interinstitutionala si cooperarea cu autoritatile judiciare.