Turism pe pâine, episodul II. Tihuța și Colibița: stațiuni climaterice de peste 100 de ani!

 Turism pe pâine, episodul II
Tihuța și Colibița, stațiuni climaterice de peste 100 de ani!
”Activitate culturală, sportivă și recreațională importată din Austria, în vremea când Transilvania se afla sub stăpânirea de la Viena, turismul a devenit o ocupație tradițională și în zona Bistriței și Năsăudului. Vizitarea izvoarelor cu ape minerale de pe Valea Someșului Superior, cunoașterea Munților Rodnei, Călimani și Bârgăului, a florei și faunei din acești munți, dar și răspândirea informațiilor descoperite astfel a fost scopul asumat de către prima asociație de turism, cunocută ca Siebenburgischer Karpaten Verein, în denumirea originală sau SKV, în cea prescurtată. Organizație înființată în principal de șașii ardeleni în 1880, la Sibiu, SKV a fost și prima organizație turistică la care au aderat foarte mulți intelectuali români și, care, ulterior a generat o puzderie de secții locale, în tot Ardealul acelui timp. Pentru români SKV era cunoscută drept Asociația Carpatină a Turiștilor, iar primele filiale ale acesteia au luat naștere la Bistrița și la Reghin, în anul 1881. Apoi, în actualul județ Bistrița-Năsăud s-au înființat alte două secții SKV, în anul 1882, la Rodna și Năsăud. În 1883, cele trei secții s-au unit într-una singură SKV Bistrița-Năsăud-Rodna, iar membri și-au aliniat obiectivele la scopul general al asociației centrale de la Sibiu. Acesteau derivau din scopul precizat în statut și anume: ”de a face accesibili Carpații Transilvaniei și ținuturile învecinate, de a-i cerceta din punct de vedere științific, de a-i descrie și de a răspândi rezultatele astfel obținute, de a facilita accesul în diferite locuri interesante de aici, în special de a intensifica și răspândi interesul pentru acești munți”.(...)
COLIBIȚA stațiune climaterică
Peste munte de Tihuța, localitatea Colibița avea să devină una dintre cele mai promovate stațiuni, beneficiind de atribute precum concentrația de ozon de peste 92%, urme de iod în aerul inspirat, la care s-au adăugat peisajele de basm și munții acesibili drumețiilor. Toate aceste calități au determinat dezvoltarea stațiunii climaterice, încă de la începutul secolului XX.
Localizată în Munții Bârgăului, în depresiunea de la obârșia văii Bistrița Ardeleană, Colibița este menționată documentar la 1760- 1762, într-o conscripție a Imperiului austriac, drept un cătun aparținător al asatului Bistrița-Bârgăului, cătun care a luat naștere din foste odăi pastorale numite ”colibe” au case în câmp, de unde și-a luat ulterior numele, îndulcit de diminutiv: COLIBIȚA!
Microclimatul locului și peisajul regiunii au început să atragă în zonă, încă de la finalul secolului al XIX-lea tot mai mulți iubitori ai naturii. Cea dintâi cabană a fost ridicată la Colibițaîn 1892, urlată de alte câteva, aparținând protipendadei bistrițene. În 1925 o asociație de medici din Cluj, amenaja aici un sanatoriu, pentru durata verii, iar în 1929, secțiunea SKV-ului inaugura aici o casă pentru turiști. Propriatri cu dare de mână, contaminați de febra tusrismului la Colibița au edificat case de vacanță, de o parte și de alta a Bistriței Ardelene, sporind satul și spațiul de cazare”.
Fragment din textul de prezentare al kalendarului SKV /2019. Editor Asociația Culturală ”Florica Dura” în colaborare cu Complexul Muzeal Județean Bistrița-Năsăud. Toate drepturile de autor asupra conținutului și concepției grafice aparțin Asociației Culturale ”Florica Dura”