În virtutea unei informări corecte: ADEVĂRURI ŞI NEADEVĂRURI DESPRE UNIUNEA COMUNELOR GRĂNICEREŞTI NĂSĂUDENE

 În virtutea unei informări corecte a publicului cititor, publicăm demersul UCGN de prezentare a scopului şi obiectivelor înfiinţării acestei asociaţii, în care sînt membre  44 de comune, cunoscute drept comunele grănicereşti. (nota red.)

ADEVĂRURI ŞI NEADEVĂRURI DESPRE
UNIUNEA COMUNELOR GRĂNICEREŞTI NĂSĂUDENE


1. De ce a fost necesară reînfiinţarea asociaţiei grănicereşti năsăudene?
a) În perioada 1851-1958 şi-a avut sediul în oraşul Năsăud Asociaţia grănicerilor năsăudeni, constituită de cele 44 foste comune grănicereşti din perioada Regimentului II de graniţă.
A fost o asociaţie fanion a întregului Ardeal, care a luptat pentru drepturile românilor ardeleni de a învăţa şi a se instrui în limba română, de a avea o justiţie românească. Din averile grănicereşti deţinute în proprietate pe raza mai multor judeţe s-au construit în oraşul Năsăud clădirile a 3 şcoli, case pentru personalul didactic, alte edificii economice şi administrative, iar în celelalte localităţi s-au edificat de asemenea şcoli şi alte edificii.
b) În data de 3 iunie 1990, reprezentanţii celor 44 localităţi foste grănicereşti întruniţi la Salva, la iniţiativa unui grup entuziast, în frunte cu prof. Teodor Tanco, prof. Octavian Ruleanu, prof. Ioan R. Nistor şi alţii au hotărât reînfiinţarea asociaţiei grănicereşti sub denumirea „Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene”, fapt autorizat de Judecătoria Năsăud prin hotărârea nr.40/1990.
Asociaţia nu are ca membrii persoane fizice, ci cele 44 localităţi de pe Valea Someşului, Valea Zăgrii, Sălăuţa, Valea Bîrgăului, zona Monor, zona Ruşii Munţi (jud. Mureş), respectiv:
Năsăud, Rebrişoara, Rebra, Parva, Nepos, Feldru, Ilva Mică, Leşu, Ilva Mare, Poiana Ilvei, Măgura Ilvei, Rodna, Maieru, Sângeorz-Băi, Salva, Coşbuc, Bichigiu, Telciu, Romuli, Mititei, Mocod, Zagra, Poienile Zăgrii, Suplai, Găureni, Runcul Salvei, Rusu Bârgăului, Josenii Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Susenii Bârgăului, Prundul Bârgăului, Bistriţa Bârgăului, Tiha Bârgăului, Mureşenii Bârgăului, Monor, Gledin, Şieuţ, Sântioana Şieu, Mărişelu, Budacul de Sus, Ragla, Morăreni, Ruşii Munţi, Şanţ.
c) După căderea regimului comunist, ce a confiscat abuziv averile foştilor grăniceri, s-au adoptat mai multe legi democratice de restituirea averilor către foştii proprietari, respectiv Legea nr.18/1991, Legea nr.1/2000 şi Legea nr.10/2001. În baza acestor legi reparatorii, U.C.G.N. a formulat în anul 2000 şi respectiv 2001 cereri de restituirea unor terenuri forestiere şi notificări pentru bunuri ce fac obiectul Legii nr.10/2001, ce s-au soluţionat după mulţi ani iar unele nu sunt soluţionate nici în prezent.
Legea nr.10/2001 prevede la art.3 alin.1 lit.c dreptul persoanelor juridice de a promova acţiuni în constatarea calităţii de succesoare în drepturi a fostelor persoane juridice, ce au deţinut anterior bunurile confiscate.
U.C.G.N.-ul prin acţiunile formulate în acest sens, a solicitat instanţei judecătoreşti în anul 2003 şi anul 2011 în baza acestor prevederi legale, să se pronunţe, iar prin încheierea civilă nr.1175/2003 cât şi sentinţa civilă nr.1148/2011 s-a contat o stare de fapt unanim recunoscută, respectiv că U.C.G.N. este URMAŞA FOSTEI ASOCIAŢII GRĂNICEREŞTI.
În plus pentru edificarea cititorilor cu privire la istoria Asociaţiei grănicereşti în evoluţia ei trecută şi prezentă, a identităţii U.C.G.N. cu fosta asociaţie, se pot consulta:
- fondul „Administraţia fondurilor grănicereşti” existent la Arhivele Statului Bistriţa;
- cele 7 volume „Virtus Romana Rediviva” – autor scriitorul Teodor Tanco;
- volumul „Istoria şcoalelor năsăudene” (1913) autori academicienii Virgil Şotropa şi Nicolae Drăganu;
- volumul „Districtul grăniceresc năsăudean” de Valeriu Şotropa;
- volumul „Fondurile grănicereşti năsăudene” (2011) – Lazăr Ureche;
- „Monografia Colegiului George Coşbuc” – 2013 (cap.VII – Raus Pompei).
d) U.C.G.N. este o ASOCIAŢIE UMANITARĂ apolitică şi nonguvernamentală, constituită exclusiv pentru ajutorarea elevilor şi studenţilor săraci, sub formă de burse şi stipendii, continuându-se tradiţia înaintaşilor noştri, care au dat peste 3000 burse şi au construit şi întreţinut şcolile româneşti din zona fostă grănicerească.
Statutul după care funcţionează uniunea, întocmit în conformitate cu vechile statute, respectând prevederile O.G. nr.26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile, prevede recuperarea averilor lăsate moştenire de antecesorii asociaţiei, pentru ca din veniturile obţinute să se susţină elevii şi studenţii nevoiaşi, prin acordarea de burse şi stipendii (ajutoare ocazionale), precum şi şcolile, cultura etc.
Până în prezent, deşi s-au recuperat doar o parte din fostele proprietăţi
s-au acordat anual 44 burse (câte una pe localitate) pentru elevii de liceu şi 15 burse pentru studenţi, fapt unic în Ardeal. Sumele sunt încă modeste dar numărul burselor va creşte pe măsura realizării unor venituri mai mari, pentru că numărul solicitanţilor este foarte mare (cca. 150-200 cereri anual).

2. Ce solicită U.C.G.N. să i se restituie din fostele averi grănicereşti:
a) Se susţine în necunoştinţă de cauză că ar fi în joc o avere fabuloasă de 50-60 milioane euro, compusă din mii de ha pădure, păşuni, terenuri şi clădiri, care este în pericol să fie pierdută din patrimoniul oraşului Năsăud şi altor localităţi.
Nimic mai fals pentru că fosta asociaţie a deţinut doar averea rămasă în indiviziune în anul 1851 după desfiinţarea graniţei, compusă din 6.000 ha pădure, 800 ha păşune şi aproximativ 100 ha teren agricol, aşa cum rezultă din documentele de carte funciară. Celelalte proprietăţi grănicereşti au aparţinut comunelor administrative, la care asociaţia grănicerească nu a avut pretenţii niciodată.
Pădurea „Dosul Stînişoarei” de pe raza comunei Cîrlibaba jud. Suceava în suprafaţă de peste 4.500 ha s-a aflat deasemenea în proprietatea şi posesia Fondurilor grănicereşti în perioada 1851-1948, iar anterior a fost administrată de Regimentul de graniţă începând de la înfiinţarea acestuia în anul 1762. Din veniturile realizate din exploatarea acestei păduri , s-au construit cele trei şcoli din Năsăud, mai multe şcoli în localităţile componente, s-a finanţat procesul de învăţământ în limba română.
Dintr-o eroare judiciară gravă a Judecătoriei Vatra Dornei (judecător Marian Felicia), în anul 2001 s-a atribuit întreaga suprafaţă comunei Şanţ. Acest lucru s-a datorat în principal faptului că documentele de carte funciară ale comunei Cîrlibaba au dispărut în timpul războiului, astfel că procesul de restituire s-a judecat în lipsa cărţii funciare.
În anul 2011 s-a identificat la Arhivele Statului Bistriţa unicul exemplar existent al cărţii funciare nr.113 Cîrlibaba Nouă în care se precizează că proprietatea pădurii aparţine comunei Şanţ doar în cotă de 1/3 părţi, iar Asociaţia grănicerească este proprietară în cotă de 2/3 părţi. Cauzele ce au determinat în amănunt această eroare judiciară se pot afla şi analiza pe larg din articolul „Eroare judiciară în favoarea comunei Şanţ” publicat în ziarul Răsunetul nr.5992/18.04.2012.
Referitor la oraşul Năsăud, în perioada regimului comunist şi ulterior după revoluţie, fostele averi grănicereşti în procent de cca. 80% „s-au evaporat” din patrimoniul oraşului.
Cine va studia înscrierile din CF nr.757 Năsăud de la O.C.P.I. va observa că la propunerea conducerii administrative, s-au atribuit gratuit unor persoane fizice şi juridice terenuri şi clădiri prin peste 80 ordine ale prefectului sau au fost înstrăinate prin hotărâri ale Consiliului local, vânzându-se la preţuri modice. În comune s-au emis multe titluri de proprietate pentru terenuri grănicereşti unor cetăţeni ce nu le-au deţinut anterior anului 1990, aşa cum prevedea legea.
b) În prezent U.C.G.N. deţine în proprietate doar 452 ha pădure, 7,5 ha păşune, 27 ari teren arabil, 9 ha livadă şi 1,5 ha teren cu construcţii pe str. Podirei din Năsăud. Informăm cititorii că asociaţia nu are depuse alte cererii pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru alte terenuri, procesul de restituire în baza Legii nr.1/2000 fiind încheiat.
c) Prin notificarea formulată în anul 2001 de către U.C.G.N. către Primăria oraşului Năsăud s-a solicitat să se restituie în natură doar trei imobile:
- clădirea vis-a-vis de Colegiul „George Coşbuc”, nefolosită de mai mulţi ani;
- parterul clădirii în care funcţionează în prezent clubul elevilor şi o sală fitnes;
- parterul clădirii silvice unde îşi are sediul în câteva încăperi Ocolul Silvic Someş-Ţibleş, o asociaţie de vânătoare şi sediul U.C.G.N., restul camerelor fiind nefolosite de peste 10 ani.
Pentru toate celelalte terenuri care sunt ocupate de construcţii, acestea vor rămâne în posesia actualilor deţinători, Uniunea solicitând acordarea de despăgubiri sub formă de acţiuni la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, ce vor fi eşalonate conform legii pe cca. zece ani.
Bugetul oraşului Năsăud nu va fi păgubit cu nici un leu, dimpotrivă va fi beneficiarul unor însemnate fonduri, în calitate de asociat în U.C.G.N.
Precizăm că nu există nici un caz în care Uniunea a avut intenţia sau a evacuat vreo familie din fostele case grănicereşti. Mai mult consiliul director a hotărât încă din anul 2010 ca uniunea să nu se opună la acţiunile civile ale unor persoane fizice ce doresc să se intabuleze în cartea funciară pe clădiri grănicereşti aflate în posesia acestora de foarte mulţi ani sau pe terenuri pe care şi-au construit case.
În anul 2013, adunarea generală a asociaţiei a oferit oraşului Năsăud o suprafaţă de 74 ari teren situat pe malul Someşului, în vederea amenajării unei zone de agrement pentru populaţia oraşului.
La Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud s-a formulat o notificare pentru trei clădiri foste proprietate grănicerească, situate pe B-dul Independenţei, optându-se pentru acordarea de despăgubiri în acţiuni la A.N.R.P.

3. Cum se administrează bunurile recuperate până în prezent de către U.C.G.N:
a) Suprafeţele de păduri şi terenurile menţionate mai sus, precum şi două clădiri situate în Cristeştii Ciceului şi clădirea fostului sediu al Uzinei electrice de pe str. Podirei, recuperate până în prezent de uniune, au fost înscrise în inventar, în cartea funciară şi la organele financiare, nefiind însuşite de nici o persoană fizică sau juridică.
b) Consiliul director şi-a propus ca după încheierea procesului de recuperare a bunurilor, din veniturile ce se vor obţinute din administrarea acestora sau din valorificarea acţiunilor ce se vor primi în anii următori de la A.N.R.P. Bucureşti, să fie investite astfel:
- construirea unui cămin-internat cu 100 locuri pentru elevii bursieri din liceele năsăudene, unde vor beneficia de cazare, masă, rechizite şi îndrumare pentru pregătirea lecţiilor;
- construirea unui cămin studenţesc în Cluj-Napoca pentru studenţii bursieri din localităţile asociate;
- construirea unei microhidrocentrale prin asocierea cu un investitor de capital privat pe terenul fostei uzine electrice din Năsăud;
- îmbunătăţirea dotării şcolilor din Năsăud şi localităţile asociate, finanţarea concursurilor şcolare;
- mărirea numărului de burse pentru elevi, precum şi creşterea numărului de burse pentru studenţi, corelativ cu majorarea cuantumului acestora.
Pentru respectarea disciplinei financiare uniunea are angajat un contabil, iar administrarea patrimoniului este verificată periodic de un cenzor, putându-se apela şi la un audit financiar.

4. De ce ne-am pus cunoştinţele, puterea de muncă şi prestigiul în slujba U.C.G.N. şi a viitorilor bursieri:
Întrucât la un moment dat uniunea era în impas, în anul 2009 s-a declanşat un proces de schimbări radicale, alături de preşedintele de onoare venerabilul prof. Teodor Tanco, fiind aleasă o nouă conducere competentă şi profesionistă.
Dar acest lucru nu era suficient, uniunea având nevoie şi de un specialist al dreptului, juristul care să o reprezinte în dificilele procese, mai ales că postul a fost vacant încă de la înfiinţare din anul 1995 datorită neatractivităţii acestuia.
În acelaşi timp, consilierul juridic al uniunii era necesar să fie un profund cunoscător al vastelor arhive grănicereşti, în care trebuie identificate printre milioanele de file, actele de proprietate, documente vechi grănicereşti cerute în instanţe.
Aşa s-a ajuns să-i propunem d-lui Raus Pompei să accepte funcţia de consilier juridic în anul 2010, pe care a acceptat-o temporar, astfel că în condiţiile crizei financiare prin care trece uniunea, cu salarii neplătite de aproape un, dar având aceleaşi idealuri, ne-am unit cu toţii forţele pentru a ajuta uniunea să-şi atingă scopul pentru care a fost înfiinţată.
În această perioadă nici o persoană din conducerea uniunii nu a urmărit pentru sine vre-un scop patrimonial, nu am dorit să ne rotunjim veniturile de la uniune, pentru că datorită muncii desfăşurate până la pensionare, avem pensii, noi şi familiile noastre, ori salarii la meseriile de bază în care activăm.
Detractorii noştri ar fi fericiţi să abandonăm activitatea ce o desfăşurăm în sprijinul uniunii pentru obţinerea drepturilor legitime, în favoarea actualilor şi viitorilor bursieri, cu toată opoziţia unor autorităţi care doresc să încalce legile de restituire.
Finalitatea pe care o urmărim, aceea a redobândirii averilor grănicereşti spre binele şi fericirea miilor de elevi nevoiaşi, dornici să înveţe, viitori bursieri, constituie un motiv pentru care suntem gata să suportăm toate nedreptăţile şi criticile nefondate, ce ne vor fi aduse.

Mihai Mureşan, preşedinte UCGN