Alexandru Uiuiu: Cum se ţine frunza verde

 

Cum se ţine frunza verde la-nceput de toamnă
Aşa am ajuns şi eu anii ăştia mamă

Prietenii-mi sînt mulţi sub glie, ca trufele, în loc ascuns
Aş vrea să beau un rîu, un fluviu de-alcool şi nu ar fi de-ajuns
Să sting durerea asta mamă, de-a nu putea lupta cu timpul
Să păcălesc a vieţii vamă, să locuiesc cu ei Olimpul

Nu mă mai sperie furtuna, primesc tornada şi potopul
Mamă, am ajuns să fiu scînteie pocnind în focul
Care arde pîn la cer
Cu arome din cuvinte încălzind pe cei ce pier

Cum se ţine frunza-n vînt în adînc de toamnă
Cu voce din subpămînt număr anii mamă
Ca o frunză-n vijelie primesc jocul şi ispita
Astăzi sunt, mîine nu sunt mi-e stăpînă-n veacuri clipa

Apele s-au limpezit, văd adînc şi văd departe
Rupte foi se-nvîrt pe creste, pagini din a vieţii carte
Ca bărcuţe clătinate scrise des, scrise mărunt
Se întrec şi duse-s toate de pîrîul de sub nuc.

 

Poemul face parte din volumul " Socrate- Poetul" Editura Grinta

Comentarii

felicitari

Am citit cu plăcere

Publică un comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.
CAPTCHA
Vă rugam să completaţi codul din imagine în rubrica de mai jos.
Image CAPTCHA
Introduceţi literele din imaginea de mai sus.