Căile de mijloc

Cum te protejezi contra efectelor prostiei şi incompetenţei? Cum te aperi de răul pe care ţi-l provoacă aceia care, teoretic, n-ar avea altă grijă decât binele tău?

Ni se dă următoarea dilemă: nu poţi schimba mare lucru, dar nici nu te poţi da bătut. Eşti înăuntru, în sistem, deci eşti afectat. Cum te adăposteşti?

Până la urmă, aceasta e întrebarea. Dacă vrei să-ţi păstrezi conştiinţa cât de cât curată, vei continua să-ţi faci datoria. Nu poţi refuza interacţiunea socială, n-ai cum să fugi şi nici nu vrei să fugi, iar turnul de fildeş e pentru genii. Eventual.

Trebuie să te implici, altfel te vei dispreţui. Dar trebuie să rămâi şi om normal, tu însuţi, pentru a merge mai departe. Cum te aperi de scârbă?

Află ce-ţi face rău şi evită-l. Devii mânios când te uiţi la talk-show-ul de seară? Alege un film cu happy end. Nu mai suporţi ştirile de pe agenda Poliţiei? Uită-te la tenis. Dacă ai putere, renunţă complet la televizor.

Dispar şi puţinele motive de bucurie colectivă, cum era naţionala de fotbal? Ascultă muzica adolescenţei. Te revoltă, te înnebunesc miniştrii, opoziţia, Parlamentul, toţi ăia? Citeşte o poveste nouă sau reciteşte una din copilărie. Sigur o uitaseşi.

Care sunt căile de mijloc între eliberarea violenţei şi retragerea din realitate? Frumosul, datoria, lupta cu ura. Eroii fictivi. Rugăciunea.

Spuneţi-le.

Foto: Autoghid.