Colibiţa - Maii marii Primăriei Bistriţa Bîrgăului pun de subminarera economiei naţionale! Situl Natura 2000 Cuşma în mare pericol!

 În aceste zile în care societatea civilă din România se trezeşte ca dintr-un somn letargic în care manipulatorii de meserie, de pe aproape toate canalele  de informare, au ţinut-o de peste două decenii, la Primăria Bistriţa Bîrgăului, primărie ce are pe teritoriul cadastral localitatea Colibiţa, se pune de un tun financiar cu repercursiuni naţionale! Şi asta pentru că, nesătui de bani, mai marii şi mai micii administraţiei amintite s-au gîndit că nu le-ar strica nişte şpăgi de zeci de mii de euro, ca efect al pompării apei din lacul de acumulare Colibiţa într-o hidrocentrală ce ar urma să fie construită de niscai polonezi. Se zice. Se zice pentru că, nimeni nu ştie prea bine cine sînt băieţii deştepţi care vor să facă această inginerie SF. 

Aminteam mai sus de societatea civilă, şi nu întîmplător, pentru că, şi în acest caz, încă în faşă, de hoţie din avutul naţional, oameni care nu au nimic de a face cu politica, s-au unit pentru că, acolo la Colibiţa, o parte din ei şi-au văzut ca într-un coşmar spuberate visele, odată cu munca de ani de zile, din cauza unor nehaliţi de la Primăria  Bistriţa Bîrgăului, obişnuiţi cu jaful pădurilor, al fondurilor europene, al urşilor şi cerbilor din munţi, şi nu în ultimul rînd al bugetului local. Dar să trecem de la vorbe la argumente, şi să le luăm pe rînd.

Un primar care fură curent

Primarul de Bistriţa Bîrgăului, Vasile Laba, om gospodar de altfel, a pus de o "gospodărie" personală şi la Primăria amintită. Primar cu vechime, aflat la al treilea mandat plin, totalizînd şi un mandat de vice, timp în care s-a antrenat pentru cele trei de prim edil, se pare că în ultima vreme, cam "fură curent".O fi din cauza faptului că, la origine este electrician sau cineva, vre-o sirenă din lac l-a adus în această situaţie în care nu se mai satură de bani? Şi atunci, omul este nevoit să scoată bani din lacul Colibiţa? Că altfel nu se poate explica, cum o persoană aşezată, cu bun simţ şi provenind dintr-o familie de gospodari renumiţi pe toata Valea Bîrgăului s-a băgat într-o aventură care mai devreme sau mai tîrziu îl va duce către puşcărie!

Principal susţinător al proiectului fatasmagoric cu pomparea apei din lacul Colibiţa şi transportarea acesteia pe unul din versanţii de pe partea Călimanilor, pentru a pune în mişcare rotorul unei turbine care să producă cîţiva kilovaţi, primarul Vasile Laba a propus de curînd CL Bistriţa Bîrgăului, pe care îl conduce ca maşina primăriei, un proiect fără cap şi fără coadă, în care, nu se ştie ce teren, ce numere topo, unde şi mai ales ce suprafaţă se concesionează, cui se concesionează, ca să nu mai vorbim de abureala justificărilor privind studiul de oportunitate a acestei investiţii SF, numai şi numai pentru a a mai face rost de cîteva zeci de mii de euro, pentru bugetul familiei sale şi a  celor apropiaţi! Adică de şpagă! De altfel, un fragment din HCL 39 /2013, care a avut pe ordinea de zi la punctul trei, şi aproabarea studiului de oportunitate a acestei fantasmagorii,  ne face să ne crucim de cele ce se întîmplă în şedinţele consiliului local de la Bistriţa Bîrgăului, atunci cînd primarul are interes să treacă un proiect.

Hotărîrea 39 prin care s-a aprobat studiul de oportunitate a unei hidrocentrale ce urmează să submineze economia naţioană!

Dincolo de limbajul din care nu se înţelege ce firmă are interes cu hidrocentrala, cine solicită  concesionarea, unde anume, cît teren,  cine a făcut studiul de oportunitate, care sînt argumentele, potrivit cărora este neapărată nevoie, urgentă chiar pentru a pompa din lacul Colibiţa o grămadă de apă cu care să fie alimentată acea hidrocentrală ce urmează a fi construită pe un munte, lucrurile sînt foarte clare, deşi sînt aburite rău. Băieţii sînt puşi pe "furat curent", apă, orice, numai să iasă bani! Şi mulţI! Cît de mulţi! Nu mai contează că, acolo, la Colibiţa, e vorba de un lac pentru acumularea căruia s-au captat mai multe rîuri, s-au făcut tuneluri prin munţi pentru a aduce ape din stînga şi din dreapta construcţiei hidrotehnice, astfel încît acumularea să poată produce kilovaţii proiectaţi şi aceştia să intre în sistemul naţional! Pe ei nu-i interesează asta! Pe ei ii interesează portofelul personal!Nu le pasă, că ar putea lăsa lacul fără apa necesară producerii curentului necesar unui judeţ, cum e Bistriţa Năsăud, ori că distrug orice şansă de a face turism în zonă. De mediu, nu le pasă lor, că doar sînt tătucii Sitului Natura 2000 Cuşma, din care face parte şi lacul Colibiţa!

Faptul că, în aval de baraj, au fost şi încă sînt proiectate cîteva mici hidrocentrale, şi unde Primăria Bistriţa Bîrgăului  s-ar putea implica, ar putea intra parte, pentru a primi niştre bani la buget, nu contează! Pentru că de acolo, nu iese ŞPAGA! Or pe domnul primar Vasile Laba şi pe ai lui îi interesează în primul rînd şpaga! Şi funcţie de aceasta se construieşte ori ba ceva în comună. Iar lacul Colibiţa e bun daca aduce şpagă!  Că de turism de ocupă nişte "proşti"  care şi-au pus economiile de o viaţă la bătaie, pentru a-l pune în practică. Ce treabă are primarul comunei cu asta?

Societatea civilă de la Colibiţa ia atitudine! Dar oare e de ajuns? Ce fac organele statului?  

În aceste zile frumoase de octombrie, de o parte şi alta a lacului de la Colibiţa, e agitaţie mare. Operatorii din turism, puţini cîţi sînt, conştienţi de impactul puternic negativ pe care l-ar putea avea un astfel de proiect pus în practică, îşi frîng mîinile şi se pregătesc să ia cu asalt Primăria Bistriţa Bîrgăului,unde, mîine 24 octombrie, mai marii şpăgii cu banii din curentul electric, au organizat o pseudodezbatere publică, la care se pregătesc să comaseze pănă la refuz cetăţeni fideli lor, pentru ca treziţii din Colibiţa  să nu poată intra. Să nu aibe loc. Iar concluzia dezbaterii să fie în favoarea proiectului. Adică a ŞPĂGII!!!!

În acest context, o mînă de oameni de la Colibiţa, operatori din turism şi nu numai, au cerut ajutor presei pentru a mediatiza cazul.

De aceea publicăm, spre corecta informare a cititorilor un fragment din halucinanta hotărîre de consiliu în care s-a tranşat hoţia ce ar putea dinamita economia naţională şi ar putea pune pe butuci, definitiv, orice demers turistic în zonă! Ca să nu mai vorbim de protecţia naturii, de situl Natura 2000 Cuşma!

" La punctul 3 pe ordinea de zi, D-lLaba Vasile , primarul comunei, prezintă proiectul de hotărîre privind aprobarea studiului de oportunitate pentru concesionarea unie suprafeţe de teren din domeniul public, pentru realizarea unei investiţii privind contruirea unei hidrocentrale prin pompaj.

În urma materialului prezentat se poartă următoarele discuţii:

D-l. Laba Vasile: Vor să facă o hidrocentrală, au fost amenajişti la faţa locului, nu dorim să micşorăm păşunile comunale, vom recupera din terenul degradat.

D-l.Precup Ioan: ESte pădure acolo, trebuie să o declarăm pădure, nu este păşune împădurită. Hidrocentrala are putere mare.

D-l. Purcil Radu Ioan: Dacă contruirea acesteia afectează turismul din zonă?

D-l. Laba Vasile: Din contră, ajută la dezvoltarea turismului în zonă, dacă ne intră 4 miliarde la bugetul local este foarte bine pentru comună.

D-l. Halostă Lucian: Dacă mediul şi apele dau avizele înseamnă că  nu afectează nimic. Dacă se va face, foarte bine pentru comună-

D-l. Rus Nistor: Sînt forme care fabrică tot felul de proiecte.

SE supune la vot şi se votează cu 13 voturi pentru."

Aşa s-a născut halucinanta, fantasmagorica HCL 30 pe 2013 prin care se pune la cale furtul pe faţă, cu acte în regulă, din averea naţională, un caz de subminare clară, pe care SRI ar trebui să îl investigheze de urgenţă. Dacă nu are altă treabă. Pentzrtu conformitate cu originalul publicăm în format jpg pag 2 a HCL cu pricina, din care rezultă "argumentaţia" studiului de oportunitate.

 


COLIBIŢA turistică

Situată în mica depresiune de la obârşia văii Bistriţei, Colibiţa este menţionată documentar la 1760 -1762 ca un cătun aparţinând de satul Bistriţa Bârgăului. Localitatea a luat naştere din foste odăi pastorale, numite în zonă „colibe”, de unde şi-a luat numele. Microclimatul locului şi peisajul regiunii au început să atragă, spre sfârşitul secolului XIX tot mai mulţi iubitori ai naturii. Cea dintâi vilă a fost ridicată în anul 1892, urmată de alte locaţii ale protipendadei bistriţene.
În 1925 o asociaţie de medici din Cluj construiesc un sanatoriu, iar în 1929 secţiunea Karpatenverein-ului (SKV) îşi construieşte o casă pentru turişti.

Aşezarea a intrat în circuitul turistic pentru aerul bogat în ozon şi iod. În perioada interbelică s-a transformat într-o staţiune climaterică la modă destinată, mai ales persoanelor cu afecţiuni pulmonare. Între 1923 şi 1935 Asociaţia Caritatea din Cluj a dorit să îmbunătăţească starea de sănătate a studenţilor, funcţionarilor, artiţtilor transilvăneni şi a construit mai multe pavilioane pentru un sanatoriu. Pentru aceasta a apelat la donaţii, colete prin spectacole şi sume atrase de la ministerul sănătăţii. În 1931 s-a construit pavilionul studenţesc cu sprijinul Oliviei Deleu, iniţiatoarea Asociaţiei Caritatea şi a lui Iuliu Haţieganu care a alocat din partea Rectoratului Universitar 200 mii lei, alţi 250 de mii au fost atraşi din partea Ministrului Instrucţiunii Publice.
Acest pavilion a fost inaugurat în 1932, sejurul fiind acoperit de către Universitatea din Cluj pentru studenţii cu probleme de tuberculoză.
În 1933 inundaţiile au distrus calea ferată şi podul de acces spre Colibiţa, dar acest lucru nu a împiedecat continuarea tratamentelor. Până la cel de al doilea război mondial s-a menţinut această activitate de tratament pentru studenţii ardeleni.
 

Comentarii

Publică un comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.
CAPTCHA
Vă rugam să completaţi codul din imagine în rubrica de mai jos.
Image CAPTCHA
Introduceţi literele din imaginea de mai sus.