Din Canada : Scrisoare deschisă directorului CNLR, profesorul Constantin Rus
"Acest mesaj este pentru profesorul meu de fizică Constantin Rus"
Este precizarea care însoţeşte e-mailul pe care un fost absolvent al Liceului" Liviu Rebreanu", Radu Saveschi, ce trăieşte şi munceşte în Canada, l-a trimis fostului său profesor, Constantin Rus, astăzi director al acestui important liceu din Bistriţa, România. Îl publicăm cu acceptul expeditorului.
Stimate domnule profesor
Vreau să încep prin a reitera profundul meu respect pentru profesorul meu de fizică Constantin Rus care mi-a marcat viaţa şi întreaga mea carieră.
Vă scriu din Canada, Toronto după ce am citit un articol din Adevărul în care apare poziţia directorului Constantin Rus:
« Directorul colegiului, profesorul Constantin Rus, spune că nu înţelege ce doresc părinţii. „Nu se distruge nimic. Terenul de fotbal rămâne, doar că va fi unul sintetic, nu cu iarbă. Proiectul tehnic al campusului prevede construirea pe actuala suprafaţă a terenului de fotbal (cu iarbă) a patru terenuri sintetice, unul de fotbal, un altul de handbal, iar pe capete câte un teren de baschet. Actuala pistă de zgură va fi înlocuită cu una de tartan, totul pentru a creşte calitatea actului didactic", afirmă directorul Rus”
Nu ştiu ce poate sta în spatele “terenurilor sintetice” sau întregului “proiect”, dar pot să vă spun că sunt mândru de existenţa terenurilor non sintetice şi asta nu vine doar din partea mea ci şi din partea tuturor românilor din Canada care cunosc sau au fost elevi ai liceului Liviu Rebreanu. Nici unul dintre noi nu o să aibă nici cea mai mică intenţie de a vizita sau de a ajuta în vre-un fel Colegiul Liviu Rebreanu, dacă se va transforma în “sintetic”
Încă sper că acest aşa zis proiect poate fi oprit.
Radu Saveschi
--------------------------------------------------------------------------------
From: Radu Saveschi <radusaveschi@ yahoo.com>
- 8902 afişări
Redacţia
E-mail:
floricadura@yahoo.com
Ştirile cele mai...
-
15/04/2024 - 12:21
-
15/03/2024 - 09:27
-
11/03/2024 - 09:19
-
09/03/2024 - 09:16
-
06/03/2024 - 12:11
Poemul săptămînii
Arhivă
| Lun | Mar | Mie | Joi | Vin | Sîm | Dum |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
| 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
| 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
| 29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
Comentarii
Terenul de sport Liviu Rebreanu
Asa cum am reusit sa transformam centrul orasului intr-un Tien An Men al conlocuitorilor, acum vom face la fel si cu peticul de verdeata din mijlocul orasului. Dupa ce au disparut plopii care inconjurau campusul Liviu Rebreanu, dupa ce parcul la care au lucrat generatii de elevi a ajuns vai de mama lui, e rindul bazei sportive. Ca si divele, care cred ca doar silicoanele pot aduce succesul în fata sexului puternic, ca si marea de E-uri care ne inunda bucatariile, de ce ar trebui să scape unul dintre ultimele lucruri naturale de la noi, nu exista motivatie, asta e trendul.
Coreenii de Sud si-au distrus mediul in anii 60-70 in dorinta de a se moderniza iar acum cheltuiesc sume uriase pentru ca totul sa fie verde.
Facem si noi la fel?
Nu suntem nici asa de harnici si nici darnici, asa ca silicon va ramine.
Urmeaza parcul municipal? Ca si aici s-ar potrivi niste plastic, poate chiar in loc de copaci, sa ramina vesnic verzi, numurdaresc, se spala cu furtunul si daca asfaltam sub fiecare dintre ei, nu se face nici noroi.
Citeam ca Ovidiu Cretu este pentru progresul de la noroi si tenisi chinezesti la silicon si adidasi Made in China. Adevarat progres neicusorule. Asa ne trebuie daca alegem primari din tara noroaielor de pe campie.
Azi - despre ipocrizie. Lectie deschisa.
Model sa va fie suma initiativelor unora de a scrie petitii primariei.
Despre aceste demersuri tardive.
Comparatii fortate si amintiri chinuite.
De la ridicol la comic - trecand peste o ulita prafuita de zgura si un imas pentru divizia D ( a 4-a ).
Ajungand apoi la trist.
Asfalt umflat si crapat de radacinile mutant ale plopilor.
Un gard al vechilor " biscuiti " - tepos ca un arici - pastrand memoria mingilor si uniformelor spintecate.
Chioscul din beci cu placinte cauciucate si reci in plina vara.
Palma grea data de bude remus si pravalita peste fata unui elev.
Portile inchise ale " orasului " Liviu Rebreanu.
Un rachitan ascuns in spatele unui partid care ne trimitea la cules de mere in practica agricola de socializare ( ar paria unii astazi - :O)).
Un cazacu... ( fiecare elev cu aducerile aminte proprii ).
Hidosenia liceului inainte de 89.
Selectiile facute in cancelarie dupa admitere.
Alti profesori complexati si frustrati.
Mustata lui sanda - n-aveai voie sa porti barba.
Colegi ciudati.
Aranjamentele penibile in nevoia de a avea in clasa odraslele unor nomenclaturisti.
Semnaturi ipocrite.
Nu-mi mai pasa decat de gradina din jurul liceului.
Si mi-e dor ( inca ) de domnul profesor Tamasan...( tarziu l-am regasit in regretatul George Pruteanu ).
P.S.
Ma bucur de pe acum de noua cladire in folosul bibliotecii liceului ( pana azi izolata, pe nedrept, intr-o casa peste drum ).
Un spatiu ostil - care l-a imbatranit si-ncrancenat pe Toni incredibil de repede...
Dar asta nu e totul...
Pacat doar ca schimbarea se va atasa unui alt patriot nationale: costica rus.
Patetism straniu
...peste cele doua scrisori - incarcate in exces de sentimentalisme ieftine
menite sa emo-tioneze fetele de la internat...
...care alearga nauce pe zgura in speranta obtinerii unei siluete noi...
...o zgura fina cernuta la orele de sport...
aud si-acum sita: hars-hars-hars-hars...
inca ma dor mainile
pe langa tiglele data dintr-un elev in altul pana pe acoperis
brazd-adanca si ingusta...
si cate si mai cate...
...avea dreptate arin - prea multi ca si...
credeam ca povestile se spun la gura sobei
And ( varianta canadiana noua )
De cand autorul scrisorii, care compune articolul de mai sus, este reprezentantul indreptatit al: copy/paste " tuturor românilor din Canada care cunosc sau au fost elevi ai liceului Liviu Rebreanu "
Are vreo patalama la mana ? :O)
Si ce final urat a (p)lasat...
Tradus - daca liceul ( cladirea in sine ) - ori gradina ce-l inconjoara - vor necesita, in viitor, sustineri financiare si vor avea nevoie de ajutor / in baza unei revolte stupide de moment privind proiectul cu pricina / el nu va participa in sens pozitiv ( din nou, oare, in numele tuturor...blablablabla ? )
Un eveniment nefericit ar fi remodelarea cladirii sau a spatiului verde de pe langa ea ( cu arhitectura diferita de cea actuala - nicidecum inlocuirea asfaltului pagubos pentru tenisi, genunchi / picioare si coate de fotbalisti amatori...
Si-apoi sa stam stramb: cati dintre petitonari joaca fotbal sau practica vreun sport pe terenul de iarba rara ?
Cumva dumneavoastra, doamna ? ( Florica Dura )
Dimensiunile si aspectul / relieful terenului iti " taie " din start ( ca la o maioneza ratata ) orice chef de alergare dupa mingi zalude ( asta daca esti, mai intai, admis in program de bunavointa jandarmului de serviciu )
In plus, listele de semnaturi ad-hoc ( fara prea multe explicatii ) - imi dau de gandit...
" Hai semneaza - iti spun eu, si ceilalti - urmeaza nume - au semnat ! Sa le-aratam noi lor "
" Da-mi argumentele, pro si contra, o saptamana acasa si apoi iti spun verdictul meu."
" Aaaa - dar noi ne-am trezit tarziu si nu mai e timp de documentari..".
" Cine nu e cu noi..."
O fi asfaltul material istoric si nu s-a publicat inca in Monitorul Oficial...
In fapt, nu ati reusit sa va sustineti demersul...
Dezamagitor...
Cu alde bip bip in ala si bip bip in aia ( cum sunt unele comentarii alaturate semnaturii online....) nu faceti mare branza.
Acum si, poate, altadata va fi la fel.
P.S. Mi-a placut precizarea ( absolut necesara ): Toronto, Canada - era sa cad pe spate.
De ras.
Oferta de schimb
Sunt de parere ca terenul cu gazon natural ar trebui sa ramana tot ,,natural'' si modernizat ,dar in schimb terenurile din fata ,cele betonate ar putea fi transformate cu suprafata sintetica si pe urma se pot inchiria pentru populatie dupa orele de program ale scolii si banii rezultati sa intre la bugetul liceului .Sper ca este o idee mai buna .
inca nu stiti tot
Cred ca ar fi bine postat proiectul, existent si propus, pentru acest "oportun" campus. Probabil ca reactia ar fi si mai la subiect si mult mai virulenta.
Valeleu
Unde au fost stapanii celor 1200 de semnaturi ?
Jalnica actiune...
" Placarde " pline de nerv
Teribile rime la lozinci / versuri asijderea... ( apropos: e chiar obligatoriu sa fie astfel construite ? ).
Cine v-a ajutat la compunerea lor ?
Trebuie ca o fire de poet...
Cati au participat ? - astept un articol zdravan pe tema asta - la fel precum campania dusa inainte...
Bun strateg - cine-o fi fost...
Stand-up comedy.
O sa aveti ce diseca pe bistrita_voastra.
Chiar asa.
Publică un comentariu nou