Gabriel Stanciu: Actul silvic este condiţionat de prea multe proceduri, a afirmat preşedintele AAP la "Ziua Silvicultorului"

 În perioada 8-10 iunie a avut loc la Cheile Grădiştei „Ziua Silvicultorului”. Ediţia din acest an a fost organizată în parteneriat de câtre Asociaţia Administratorilor de Păduri din România (AAP) şi Regia Naţională a Pădurilor (RNP), având în vedere scopul comun al celor două instituţii, privată şi de stat, de a administra pădurile româneşti, private şi de stat. „Este remarcabil că am reuşit în ultima vreme să lucrăm împreună, la elaborarea sau modificarea unor acte normative importante pentru sector...bineînţeles -sub atenta supraveghere şi îndrumare a autorităţii publice- să armonizăm poziţiile astfel încât calitatea actului normativ să influenţeze pozitiv calitatea actului silvic”, a afirmat în mesajul către cei prezenţi la eveniment, preşedintele AAP inginerul silvic Gabriel Stanciu. „Îmi doresc să continue această colaborare pentru a găsi împreună cele mai bune soluţii pentru funcţionarea sectorului, pentru a identifica acele “reglaje fine” care să armonizeze cerinţele economice cu cele sociale şi de mediu, a mai spus Stanciu.
"Personal consider că, actualmente, actul silvic este prea mult condiţionat de nenumărate proceduri, de legislaţie greoaie şi stufoasă, de sisteme ultracentralizate".

Pădurea bună pe care o avem, după cum reiese din rezultatele Inventarului Fondului Forestier, a fost gospodărită de silvicultori, fără internet, fără smartphone, GPS, chiar fără calculatoare. Toate aceste lucruri ar trebui să ajute silvicultorul, să-i uşureze munca, nu să îl condiţioneze, aşa cum se întâmplă.

A ţinut să sublinieze Stanciu.

"Să avem inteligenţa necesară pentru a găsi echilibrul între necesităţile procedurale impuse de sistem şi de libertatea de decizie a silvicultorului".

"Eu reprezint ocoalele private din România...noi avem o relaţie mai strânsă cu proprietarii de păduri, prin urmare ştim cu precizie ce vor proprietarii: adică beneficii de pe urma administrării proprietăţii lor. Nu-i putem critica pentru asta, este un lucru firesc. Problema este că beneficiile sunt materializate momentan doar de recoltele de lemn, iar presiunile proprietarilor sunt îndreptate în această direcţie. Cum putem îndrepta lucrurile? Ei bine, respectând prevederile Codului silvic cu referire specială la recompensarea funcţiilor ecosistemice ale pădurii, adică:
-compensarea materialului lemnos nerecoltat datorită funcţiilor de de protecţie impuse;
-cunatificarea funcţiilor de protecţie ale pădurilor, identificarea beneficiarilor direcţi şi indirecţi ale acestor funcţii şi crearea mecanismului financiar în relaţia proprietar – beneficiar;
-cuantificarea capacităţii de absorbţie a carbonului de către păduri şi crearea mecanismelor financiare care să permită accesul proprietarilor de păduri pe bursa carbonului;

Dacă această justă despăgubire ar fi înţeleasă şi s-ar acţiona în acest sent, consider că în mare parte problema tăierilor ilegale ar fi rezolvată, a precizat preşedintele AAP în cuvântul adresat invitaţilor la ediţia 2016 dedicată silvicultorilor.

La întâlnirea silvicultorilor, pe lângă cuvenitele discursuri ale oficialilor s-a lucrat pe comisii dar s-a făcut şi mult sport. Concret, joi 8 iunie, pînă la masa de prînz, întâlnirea de la Cheile Grădiştei a avut şi un caracter de lucru pe anumite norme tehnice privind legislaţia subsecventă a Codului Silvic. Practic, specialişti din RNP, AAP, Ministerul Mediului şi profesori de la facultăţile de silvicultură din Braşov şi Suceava au armonizat în grupuri de lucru propunerile privind anumite acte normative din sector.

După amiază, AAP a avut în desfăşurare mai multe competiţii sportive: tenis de cîmp, tenis de masă, fotbal, şi bineînţeles ediţia 2016 a concursului „ Cel mai bun pădurar”. Clasamentul final al popularului concurs al pădurarilor este:
Locul I şi premiul de 4500 de lei a fost adjudecat de Muntean Romi de la Ocolul Silvic Municipal Baia mare.
Locul II şi premiul de 3300 de lei a mers la Andorka Bernart de la OS Zetea, Harghita.
Locul III şi premiul de 2200 de lei a mers la Bacău la Pricopie Ioan, de la OS Privat Oituz.
În ce priveşte fotbalul, pe locul I, cu cele mai multe goluri înscrise s-a clasat AAP, pe locul doi a venit OS Măieruş şi locul trei a fost obţinut de OS Kronstadt. Şi la tenis de cîmp, Asociaţia Administratorilor de Păduri a luat caimacul întrecerilor, iar la tenis de masă braşovenii de la OS Kronstadt şi-au spulberat adversarii.

Ziua de joi, 9 iunie, a fost dedicată unei şedinţe festive, organizată în parteneriat AAP cu RNP-ul, sedinţă la care au participat oficiali de la Academia Română, facultăţile de silvicultură din Braşov şi Suceava, de la Institutul de Cercetări Marin Drăcea, din partea Administraţiei de Stat a Republicii Moldova, din partea sindicatelor din silvicultură, preşedintele ASFOR, Ministerul Mediului a fost reprezentat de secretarul de stat Erika Stanciu, care a punctat pe problematica de resort, şi din partea AAP, preşedintele acestei organizaţii, inginerul Gabriel Stanciu, care a opinat în demersul său că, actul silvic ar trebui simplificat, spre binele general al pădurii.