Lucian Valea - Motiv

Pe Someş oamenii sunt filozofi-
frumoase nume dau la cimitire
şi-aşa, precum ar îngropa cartofi,
ei intră în pământ şi-n amintire.

E-o simplitate fără de egal!
şi făr de crize existenţiale-
la fel: de moare –un om , ori moare –un cal,
acceaşi sobră şi decentă jale.

Din tot ce fac, se vede că li-i drag
şi când răsare un om şi când apune-
între viaţă şi-ntre moarte-un prag,
dar asta-n vorbe nu se poate spune.

De aceea cântă, după morţi, solemn,
cântece vechi de dor şi de iubire
şi plâng, tăcuţi, pe crucile de lemn
…şi nume mândre dau la cimitire…!

Din volumul Groapa cu lei, Editura Dacia, Cluja Napoca, 1979, pag 22.