Nostra Silva: MINISTERUL MEDIULUI – MĂCIUCA CONSERVATION CARPATHIA

conservation-carpathia-ministerul-mediului-dna-guard-forest

PENTRU INFRACTORI MUMĂ, PENTRU PROFESIONIŞTI CIUMĂ

Două cazuri, reflectate de dosarele justiţiei, vor fi expuse în acest episod, aşezate în oglindă, pentru a observa diferenţa de tratament şi implicare a Ministerului Mediului: protejarea infractorilor şi a cazurilor de corupţie legate de siturile NATURA 2000 versus eliminarea profesioniştilor din teritoriul pe care au pus ochii miliardarii de la Conservation Carpathia.

PRIMUL CAZ – FUNDAŢIA GUARD FOREST – SITUL PARÂNG ROSCI0188

“Te bagă pe la miniştri. M-a luat cu el în maşină şi m-a dus pe unde n-am visat eu că intru, pe la secretari de stat şi miniştri.”

Gheorghe “Gicu” Deaconeasa – condamnat şi inculpat

La 12 mai 2009, fostul şef al Ocolului Silvic Voineasa, ing. Gheorghe Deaconeasa, preia o fundaţie, îi schimbă denumirea în Guard Forest şi îi stabileşte un nou obiectiv: protecţia mediului. Urmează înscrierea tardivă a acestei fundaţii într-o procedură la Ministerul Mediului în urma căreia se primeşte în custodie, prin convenţia 76 din 25.02.2010, situl de importanţă comunitară Parâng, împreună cu ariile naturale protejate de interes naţional pe care acesta le include – o suprafaţă totală de 30.434 hectare situată pe raza judeţelor Vâlcea, Gorj şi Hunedoara.

Adevăratul scop, aşa cum îl va dezvălui mai târziu DNA, nu a fost protecţia mediului, ci, astfel cum se consemnează în Rechizitoriul din 14 mai 2015 întocmit în dosarul 251/P/2011:

“deturnarea activităţilor de control în domeniul protecţiei mediului”;
“valorificarea în interes propriu a potenţialului silvic şi turistic al zonei”;
“obţinerea controlului asupra arealului sitului Natura 2000 Parâng”;
“obţinerea controlului asupra unei importante suprafeţe de teren forestier situată pe raza judeţelor Vâlcea, Gorj şi Hunedoara”;
realizarea de “beneficii materiale substanţiale ca rezultat din tăierea masei lemnoase din zonă” şi valorificarea către HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER;
“protejarea propriilor interese legate de exploatarea materialului lemnos”.

Pentru preluarea custodiei, ing. Deaconeasa „Gicu” Gheorghe a apelat la Bărbulescu Ion Marius, care a deţinut funcţiile de director de cabinet în cadrul Ministerului Mediului, comisar general şi director în cadrul Gărzii Naţionale de Mediu. Au rezultat, în sfera penalului, infracţiunile de cumpărare şi trafic de influenţă în formă continuată, dare şi luare de mită, iar în sfera rezultatelor concrete – presiuni şi influenţarea funcţionarilor de la Agenţia de Protecţie a Mediului Vâlcea, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Craiova, ITRSV Vâlcea, Garda Naţională de Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Tursimului, Secretariatul General al Guvernului.

O listă incredibil de lungă! Dar astăzi ne oprim numai la primirea în custodie a sitului Natura 2000 Parâng, activitate care este rezultatul infracţiunilor mai sus expuse.

În cursul lunii ianuarie 2010, Ministerul Mediului şi Pădurilor a anunţat deschiderea sesiunii de depunere a proiectelor pentru preluarea în custodie şi administrare a ariilor naturale protejate, dosarele urmând a fi depuse până la 29.01.2010 la sediul ministerului.

Gicu Deaconeasa află numai în după-amiaza zilei de 28.01.2010 de procedura de încredinţare a siturilor Natura 2000, iar în 29.01.2010 apelează la Bărbulescu Ion Marius pentru a-i „opri” un număr de înregistrare a dosarului cu data de 29.01.2010, astfel încât, aparent, dosarul de candidatură să fie depus în termen. Acesta îi dă indicaţii şi îl asigură că „e oprit tot ce trebuie”.

La 1.02.2010, Gicu Deaconeasa se deplasează la Ministerul Mediului şi Pădurilor şi depune, peste termen, dosarul de atribuire a custodiei sitului Parâng la Direcţia Generală Protecţia Naturii şi Managementul Ariilor Naturale Protejate.

Dosarul este înregistrat sub nr. 113921 din 29.01.2010, deşi depunerea efectivă s-a realizat la 1.02.2010, după termenul limită al sesiunii de depunere a dosarelor. În continuare, Gicu Deaconeasa beneficiază de sprijinul lui Bărbulescu Ion Marius în tot intervalul de timp în care s-a derulat procedura de evaluare a dosarelor pentru atribuirea custodiei siturilor Natura 2000 (dosarul era incomplet şi lipseau documente esenţiale), inclusiv în vederea semnării convenţiei de custodie.

Astăzi Gheorghe „Gicu” Deaconeasa este condamnat definitiv la două pedepse de 7 ani şi 6 luni, respectiv 5 ani de închisoare, este condamnat în primă instanţă la 12 ani de închisoare într-un alt dosar, este trimis în judecată, în calitate de inculpat, în alte două dosare, prin rechizitorii DNA, este inculpat într-un dosar inclusiv pentru abuz în serviciu, tăiere fără drept şi sustragere de arbori tăiaţi fără drept chiar în zona sitului Natura 2000 Parâng şi este cercetat pentru diverse infracţiuni în numeroase alte dosare penale.

Înainte de a face trecerea la al doilea caz, stabilim şi o conexiune între cele două situaţii expuse: CHERĂSCU „CONFIDENŢIAL” ZOTTA.

Revenim la momentul antedatării dosarului de candidatură al Fundaţiei Guard Forest, în urma traficului de influenţă a inculpatului Bărbulescu Ion Marius. Redăm o convorbire telefonică, probă în dosarul DNA, purtată la 1.02.2010, ora 8:47:51

„BĂRBULESCU ION MARIUS: urcaţi sus la Biodiversitate. O căutaţi pe RAMONA CHERĂSCU (…).

DEACONEASA GHEORGHE: E tot aici la Mediu?

BĂRBULESCU ION MARIUS: La Biodiversitate sus la etajul 5 (…).

DEACONEASA GHEORGHE: RAMONA CHERĂSCU.

BĂRBULESCU ION MARIUS: Bun. Şi ŞTIE EA CE ARE DE FĂCUT”.

Tot la 1.02.2010, ora 09:02:10, are loc o nouă convorbire între Bărbulescu şi Deaconeasa:

„BĂRBULESCU ION MARIUS: Aţi urcat?.

DEACONEASA GHEORGHE: am urcat (…) mi-a înregistrat cererea şi îmi dă număr de înregistrare (…) Vin la dumneavoastră. (…) aştept să iau cererea”.

Cine este Cherăscu Ramona, care, la 1.02.2010, înregistrează o cerere prin antedatare, sub nr. 113921 din 29.01.2010?

În prezent, ZOTTA-CHERĂSCU Ramona, consilier superior la Ministerul Mediului şi fost director adjunct la Direcţia Biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului.

SOŢIA LUI MIHAI ZOTTA, fost director general în Ministerul Mediului şi Pădurilor, iar acum PREŞEDINTE AL ASOCIAŢIEI OCOLUL SILVIC CARPATHIA ŞI DIRECTOR LA FUNDAŢIA CONSERVATION CARPATHIA.

Sau, mai bine spus, ZOTTA „CONFIDENŢIAL” CHERĂSCU, astfel cum a completat în declaraţiile de avere pentru anul 2016 rubrica cu privire la veniturile soţului Mihai Zotta.

Gheorghe Deaconeasa şi Bărbulescu Ion Marius au fost trimişi în judecată prin rechizitoriu DNA, dosarul fiind pe rolul Tribunalului Vâlcea, la al 31-lea termen de judecată.

Am sesizat Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor cu privire la activitatea infracţională a directorului Guard Forest, custodele sitului Natura 2000 Parâng, comunicând copie de pe toate rechizitoriile DNA şi ale altor parchete. Răspunsul Ministerului Mediului a fost că nu pot rezilia convenţia de custodie/administrare, întrucât nu este un demers permis de clauzele contractului, însă „PE VIITOR VOR FI MAI ATENŢI la selectarea custozilor şi a partenerilor contractuali”.

Fundaţia Guard Forest este şi în prezent administrator al Sitului Natura 2000 Parâng, primind şi un „bonus” de peste 500.000 EURO, prin POS Mediu, pentru întocmirea planului de management al sitului.

AL DOILEA CAZ – FUNDAŢIA CONSERVATION CARPATHIA – SITURILE MUNȚII FĂGĂRAȘ ȘI PIEMONTUL FĂGĂRAȘ (ROSCI0122 şi ROSPA0098)

La 25 iunie 2010 Ministerul Mediului şi Pădurilor încheie cu Ocolul Silvic Răşinari RA şi Ocolul Silvic Izvorul Florii convenţia de administrare nr. 7, prin care cele două ocoale private preiau în administrare situl Munţii Făgăraş ROSCI0122 şi aria Piemontul Făgăraş ROSPA0098.

Cele două situri au o suprafaţă de 270.207 hectare şi includ teritorii din judeţele Vâlcea, Sibiu, Braşov şi Argeş.

Aşa cum am arătat, Fundaţia Conservation Carpathia este autorizată prin încheierea nr. 16/AS din 2.12.2009, fiind înscrisă în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor sub nr. 1/F din 22.12.2009.

Ulterior începe organizarea structurilor comerciale care vor achiziţiona teritoriul vizat de fondatorii Conservationa Carpathia, astfel că se ratează sesiunea din ianuarie 2010 organizată de Ministerul Mediului pentru acordarea în custodie şi, apoi, în administrare, a siturilor Natura 2000 din zona de interes pe care doresc să o acapareze miliardarii din Conservation Carpathia.

consevation-carpathia-proprietati

cu albastru închis, proprietăţile societăţilor comerciale care achiziţionează terenuri folosind numele Conservation Carpathia, pe raza comunelor Nucşoara, Lereşti, Valea Mare Pravăţ şi Rucăr

Conservation Carpathia îşi manifestă interesul de preluare în administrare a siturilor Natura 2000 Munţii Făgăraş şi Piemontul Făgăraş, încercând, într-o primă fază, o asociere cu cele două ocoale private care au în administrare siturile.

Astfel, se înfiinţează, prin încheierea 1604/CC din 28.01.2014 a Judecătoriei Sibiu, Asociaţia Administraţia Siturilor Făgăraş, cu membri fondatori OS Răşinari RA, OS Izvorul Florii RA şi Fundaţia Conservation Carpathia.

Această iniţiativă a reprezentat o tentativă a Fundaţiei Conservation Carpathia de a obţine, indirect, influenţă şi atribuţii decizionale cu privire la administrarea celor două situri, însă demersul a fost refuzat de ministrul Attila Korodi, întrucât s-a considerat că nu se poate dobândi calitatea de administrator al unor situri Natura 2000 decât în urma procedurii de atribuire a acestei calităţi organizată de Ministerul Mediului şi nu printr-un demers juridic gândit astfel încât să fie ocolite prevederile legii (adresa MMSC nr. 15827 din 27.06.2014).

“ARBITRAR” ŞI “EXCESIV” – JOCUL MINISTERULUI MEDIULUI PENTRU INTERESELE CONSERVATION CARPATHIA

Eşuând această variantă, Fundaţia Conservationa Carpathia începe un lobby puternic pentru a determina Ministerul Mediului să rezilieze contractul de administrare a celor două situri Natura 2000 încheiat cu ocoalele silvice private Răşinari şi Izvorul Florii.

Ministerul Mediului trimite celor două ocoale două notificări (nr. 3810 din 16.07.2014 şi nr. 5557 din 23.10.2014), iar prin adresa nr. 5557 din 14.01.2015 ministrul Graţiela Leocadia Gavrilescu anunţă REZILIEREA DE DREPT a contractului de administrare nr. 7 din 25.06.2010.

La 28.01.2015 OS Răşinari RA şi OS Izvorul Florii RA contestă măsura rezilierii, prin procedură prealabilă, expunând, punctual, modul prin care au îndeplinit absolut toate obligaţiile impuse, în mod succesiv, de Ministerul Mediului.

În plus, s-a evidenţiat şi implicarea administratorilor siturilor Natura 2000 în proiectul “Managementul integrat al siturilor Natura 2000 Munţii Făgăraş şi Piemontul Făgăraş”, cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, în valoare de 17.225.594 lei (aproximativ 4.000.000 EURO), proiect aflat în implementare. În urma acestui proiect a rezultat un plan de management al siturilor, situat, conform unei surse din Ministerul Mediului, în top 3 planuri de management de calitate, întocmite la nivel naţional. Aveam, aşadar, demersuri de bună credinţă, efectuate de profesionişti.

Prin adresa 573 din 5.03.2015, ministrul Graţiela Leocadia Gavrilescu respinge contestaţia celor două ocoale şi menţine măsura rezilierii.

Curtea de Apel Alba-Iulia este investită cu soluţionarea litigiului, în proces intervenind, la 4.09.2015, şi Fundaţia Conservation Carpathia, nu pentru a-şi sprijini foştii asociaţi, ci pentru a întări cu noi „argumente” poziţia Ministerului Mediului.

Interesul Fundaţiei Conservation Carpathia în tot acest caz a fost expus chiar de Fundaţie, în cererea de intervenţie:

„calitatea de mare proprietar de fond forestier pe raza judeţului Argeş, în zonele limitrofe siturilor Făgăraş şi Piemontul Făgăraş”;
„se creează posibilitatea atribuirii siturilor către alt administrator şi posibilitatea ca pe viitor FCC să poată participa la procedura de atribuire în administrare a siturilor Făgăraş”;
„FCC deţine logistica necesară realizării activităţilor de administrare în arii protejate”;
„Ministerul Mediului va organiza o nouă procedură de încheiere a unui nou contract de administrare a siturilor, FCC are deja asigurate şi preabrobate sursele de finanţare necesare”

Curtea de Apel Alba Iulia, prin sentinţa nr. 193 din 30 octombrie 2015, dispune anularea notificării de reziliere a Ministerului Mediului, evidenţiînd nenumărate modificări succesive ale art. 18 lit. b) din OG 57/2007, care reglementează forma juridică de organizare a administratorilor ariilor naturale protejate, ajungând la concluzia că repetatele ordonanţe de urgenţă ale Guvernului cu privire la acest aspect, au creat norme juridice care nu sunt clare, previzibile, precise şi inteligibile, încălcând astfel principiile securităţii juridice şi al încrederii legitime, context în care notificarea de reziliere a fost considerată arbitrară şi excesivă.

Pentru asigurarea căror interese a promovat Ministerul Mediului mai multe ordonanţe de urgenţă în sensul modificării art. 18 din OUG 57/2007 (şi la presiunea cărei entităţi interesate, conform unei surse din minister)? Ar fi o altă analiză interesantă.

CARUSELUL MODIFICĂRILOR LEGISLATIVE LA COMANDA CONSERVATION CARPATHIA

Abuzurile Ministerului Mediului nu se opresc însă după ce justiţia tranşează cazul. INTRĂ CHIAR ÎNTR-O ZONĂ A ABSURDULUI: la Ministerul Mediului ajung oamenii miliardarilor din Conservation Carpathia – ministrul Daniela-Cristina Paşca Palmer, precum şi secretarii de stat Erika Stanciu şi Viorel-Traian Lascu (autosuspendaţi din FCC pe perioada mandatului).

O sursă din Ministerul Mediului ne-a pus la dispoziţie o corespondenţă inedită.

La 28.01.2016 administratorii siturilor Munţii Făgăraş şi Piemontul Făgăraş solicită clarificări ministrului Cristina-Daniela Paşca Palmer, în vederea implementării de noi proiecte. Adresa rămâne fără răspuns.

La 18.03.2016, se formulează o nouă adresă către secretarul de stat Viorel-Traian Lascu, prin care se arată că în urma rezilierii anulate de instanţă şi a lipsei de reacţie a ministerului pentru corectarea situaţiei pe care a generat-o, structura de administrare a celor două situri Natura 2000 nu mai are personal angajat, alocări financiare şi nu a putut să realizeze venituri.

Prin adresa 17401 din 22.04.2016, secretarul de stat Viorel-Traian Lascu răspunde că Ministerul Mediului va pregăti actul adiţional pentru modificarea actului de administrare.

La 12.06.2016, Administraţia Siturilor Natura 2000 Munţii Făgăraş şi Piemontul Făgăraş revine cu o adresă şi solicită Ministerului Mediului clarificări cu privire la data la care se poate semna actul adiţional la convenţia de administrare. Adresa rămâne fără răspuns.

La 24.08.2016, Administraţia Siturilor Natura 2000 Munţii Făgăraş şi Piemontul Făgăraş solicită încă o dată secretarului de stat Viorel-Traian Lascu semnarea actului adiţional (cerută iniţial din ianuarie 2016). Se consemnează şi imposibilitatea de a accesa fonduri structurale în vederea implementării măsurilor de management conservativ în siturile Natura 2000.

Prin adresa 20006 din 7.09.2016, VIOREL-TRAIAN LASCU SE RĂZGÂNDEŞTE: nu se mai semnează act adiţional şi se invocă modificarea art. 18 lit. b) din OUG 57/2007, prin Legea nr. 95 din 11 mai 2016, modificare care îl duce la concluzia din notificarea de reziliere din ianuarie 2015 – Asociaţia Piemontul şi Munţii Făgăraş nu mai poate fi considerată structură de administrare a siturilor Natura 2000 !!!

Reamintim ce spunea “coada de topor FCC” Viorel-Traian Lascu în 22.04.2016:

“structura de administrare cu personalitate juridică a Administratorului siturilor Natura 2000 ROSCI0122 Munţii Făgăraş şi ROSPA0098 Piemontul Făgăraş este reprezentată de Asociaţia Piemontul şi Munţii Făgăraş”

şi ce spunea în 07.09.2016:

“Asociaţia Piemontul şi Munţii Făgăraş nu mai poate fi considerată structura de administrare cu personalitate juridică aflată în subordinea Ocoalelor Silvice Răşinari RA şi respectiv Izvorul Florii RA”.

Concluzia pentru tergiversarea semnării actului adiţional timp de aproape 2 ani?

O regăsim în adresa din 7.10.2016 comunicată de Administraţia Siturilor Natura 2000 Munţii Făgăraş şi Piemontul Făgăraş ministrului FCC Cristina-Daniela Paşca-Palmer:

“apreciem această ultimă modificare a legislaţiei ca fiind făcută intenţionat, pentru a exclude anumiţi participanţi de la procesul de administrare a unor arii natural protejate”

Concluzia şi traducerea noastră: ÎN MUNŢII FĂGĂRAŞ, MILIARDARII CONSERVATION CARPATHIA AU INSTAURAT DEJA VESTUL SĂLBATIC! SE APLICĂ LEGEA CELUI MAI PUTERNIC ŞI CU MINIŞTRII TEHNOCRAŢI ÎN BUZUNAR