...PDL: Ce facem? Îl spălăm sau facem altul?

…ca partidul, prezentat si crescut in simpatiile opiniei publice drept Harap Alb, e in fapt murdar pana in albul ochilor e limpede. A recunoscut-o implicit si explicit insusi Traian Basescu. Ba, cu o jumatate de gura, a prins-o din zbor si Elena Udrea, incercand s-o rastalamceasca in asa fel incat sa mai cada, inca o data, in picioare. Degetul pe rana evidenta, insa, l-a pus Monica Macovei: “Dacă nu se va întâmpla nimic şi nu vor lua măsuri, PDL îşi va pierde credibilitatea. Îşi va pierde credibilitatea pentru că PDL a fost singurul partid care a promovat integritatea morală pe agenda sa politică. Pe mine nu mă încălzeşte cu nimic faptul că şi alţii au făcut la fel, că PSD a făcut la fel. PDL nu trebuia să facă la fel pentru că am avut cu toţii alte aşteptări de la PDL.”

PDL e, asadar, precum copilul care vine acasa murdar din cap pana-n picioare, in bancul acela total lipsit de corectitudine politica. Parintii se uita la copil, se uita unul la altul, si se intreaba: “Ce facem? Il spalam sau facem altul?” Ce e mai rentabil? La aceasta ora, in cazul PDL, varianta spalatului mi se pare nu doar prea solicitanta, ci aproape imposibila. ”Daca nu se va intampla nimic si nu se vor lua masuri“, zice Monica Macovei. Too little, too late, cum ar zice americanul. Prea putin si prea tarziu.

Masurile astea trebuiau luate, hat, inca din 2005, cand Vasile Blaga, ministru fiind, si-a numit-o pe doamna Violette, de profesie inginer, la conducerea Directiei Juridice si Control din Ministerul Educatiei si Cercetarii. Am scris si atunci pe tema asta, pana am facut crampa scriitorului – degeaba. Doamna Violette, delicata, a ramas neclintita pe post. Masurile astea trebuiau luate cand Elena Udrea a cunoscut o ascensiune fulminanta in interiorul PDL, din motive ramase obscure marelui public. Cum sa mearga astazi Basescu la Blaga sa-i bata obrazul pentru contractele de paza si securitate primite de ginerele sau, stomatologul de 26 de ani, acum doar cateva luni? Blaga va pleca sfios privirea si va intreba, cu umor ardelenesc: “Si EBA ce mai face? Tot in Parlamentul European?” Iar exemplele ar putea continua mult si bine. Increngatura e prea mare si, tare mi-e teama, e prea tarziu pentru a se mai putea face ceva, dincolo de declaratii sforaitoare. Cu care pumn sa bata Emil Boc in masa lui Videanu sau Negoita, condamnand nepotismul? Cu cel al nepoatei, cu cel al soferului – ambii consilieri personali ai primului ministru? Sau poate cu cel al lui Baba? Va spun: too little, too late.

Mai bine facem altul. Exista, dupa cum spuneam zilele trecute, un culoar de oportunitate deschis tocmai de aceasta criza. Lumea s-a saturat de intreaga clasa politica si vrea altceva. Exista un orizont urias de asteptare care poate si va fi exploatat. Natura are oroare de vid. Cineva, cumva, va ocupa acest coridor – iar acel cineva nu va fi nici Oprea si nici UNPR. Dincolo de criza, in urmatorii cativa ani pe acest coridor se va da marea batalie - nu in PDL, nu in PSD, PNL sau UDMR.

Dupa cum observa si Cristian Teodorescu, e nevoie de un altfel de partid NU pentru a castiga alegerile, NU pentru a forma guvernul. Asta o poate face oricine - si PSD si PDL si PNL si UDMR. E nevoie de un partid care sa ofere o gura de aer proaspat unui electorat pe cale de a se sufica de indignare. Un partid care sa reprezinte un semn de normalitate. E nevoie de un partid care sa restaureze increderea romanilor in politica. Asta, va asigur, e infinit mai important decat formarea guvernului.

Cine este Alin Fumurescu, cît şi alte texte semnate de el, puteţi citi aici