Prigoana presei scrise şi online

Deputatul Silviu Prigoană, susţinut de alţi opt parlamentari PDL, de un deputat UDMR şi de unul al UNPR, a iniţiat un proiect de modificare a Legii Audiovizualului care, dacă ar fi adoptat, ar duce la controlul parţial al presei scrise şi online. Ştirea a fost difuzată în premieră de cotidianul “Puterea”, fiind preluată de realitatea.net.

“Vă propun să limităm otrava informaţională ce ne agresează zilnic, preponderent în presa scrisă, prin intermediul unor modificări la legea audiovizualului. (…) consider că este singura soluţie în măsură să reducă avalanşa de publicaţii născute peste noapte doar pentru a denigra o persoană sau a mânji o idee”, scrie Prigoană în expunerea de motive (pe care o puteţi citi aici).

Concret, dacă acest proiect de lege va trece, presa scrisă şi cea online ar intra sub autoritatea CNA, la fel ca televiziunile şi radiourile. “Presa online reprezintă, în accepţiunea prezentei legi, orice publicaţie de natură informativă ce are ca mediu de exprimare internetul”, spune unul dintre punctele care ar urma să se adauge Legii Audiovizualului.

Dincolo de faptul că expresia “natură informativă” trimite la alte servicii, nu la cele furnizate de jurnalişti, cele mai grave modificări propuse de Prigoană & co sunt:

1) Orice publicaţie scrisă sau online ar fi obligată să obţină, de la CNA, licenţă de tipărire, respectiv de găzduire pe server; licenţa ar fi valabilă 7 ani şi ar putea fi retrasă pentru motive arbitrare, de exemplu dacă publicaţia nu răspunde oricărui solicitant care îi sunt acţionarii.

2) O publicaţie ar fi obligată să producă proba verităţii în termen de 10 zile de la sesizarea CNA de către orice persoană care se simte lezată; în caz contrar, licenţa i-ar putea fi suspendată. Această propunere pare a fi complet neconstituţională, amestecând proceduri care se derulează în faţa unui tribunal cu drepturile fireşti ale unei persoane vătămate de presă.

3) CNA ar fi autorizat să decidă criteriile de acordare a licenţei.

*

Am scris de multe ori pe blog despre trădările de principii pe care presa noastră le-a comis în ultimii ani. Puţine au rămas redacţiile în care se mai poate vorbi despre libertate editorială, despre neamestecul patronatului sau al clienţilor de publicitate în deciziile jurnaliştilor, despre respingerea coteriilor cu politicul şi, în general, despre bună-credinţă.

Dar, cu toate acestea, cu toată ruşinea şi compromisurile care domină în mass-media de la noi, ceea ce propune Prigoană este inacceptabil şi ar reprezenta o întoarcere la controlul politic al libertăţii de exprimare. Pentru că membrii CNA sunt numiţi politic, pentru că presa liberă e o condiţie indispensabilă a democraţiei şi pentru că publicul pe care-l căinează iniţiatorii proiectului are dreptul să se otrăvească, dacă aşa consideră. E o alegere simplă: democraţie, cu toate riscurile inerente, sau cenzură, adică o altă formă de organizare social-politică.

A propos de asta, consider încă drept hilare strigătele de tipul “Săriiiţi, se instaurează dictatura!”. E suficient să te uiţi cum “ambalează” Realitatea şi Antenele ştirea reţinerii lui Sorin Ovidiu Vântu. Dar a pretinde licenţă presei scrise, a bloca astfel iniţiativele de pe internet, de la bloguri la publicaţii pornite din pur entuziasm, asta, cu adevărat, ar însemna un pas concret spre dictatură.

*

ACTUALIZARE 1. “Spaţiul publicat e asimilat domeniului privat, în timp ce audiovizualul este asimilat celui public, pentru că valorifică un bun public – spectrul herţian. Pot să înţeleg frustrarea domnului Prigoană în ceea ce priveşte calitatea tot mai scăzută a discursului mediatic, dar proiectul său de lege e total nepractic şi inacceptabil”, a declarat pentru Hotnews Ioana Avădani, de la Centrul pentru Jurnalism Independent.

ACTUALIZARE 2. “Proiectul încalcă articolele 11 şi 20 din Constituţie, în care se stipulează faptul că acorduri internaţionale la care România este semnatară prevalează faţă de legile interne. Or, România este semnatară a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO), adoptând astfel şi jurisprudenţa Curţii Europene, care este încălcată de proiect prin promovarea probei verităţii într-o formă neconformă cu practica CEDO”, se spune, printre altele, într-un comunicat dat publicităţii vineri, 10 septembrie, de ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei.