Secretele industriei cărnii: chimicalele din salamuri, slănină şi injecţii cu apă

 Aceste alimente nu pot fi digerate de tubul digestiv, decat in zece ani. Efectul imediat este aparitia gastritelor si a ulcerelor, dar si a celei mai urate forme de cancer – cel colonorectal”, spune Mencinicopschi.

Secretele industriei carnii: chimicalele din salamuri

Aditivii sintetici din semipreparatele din carne raman in organism chiar si zece ani, pentru ca tubul digestiv nu le poate digera. Consumul anual de mezeluri in Romania este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce inseamna ca, in fiecare zi, un roman mananca cam 28-30 de grame de produse din carne. Anul trecut, media tarilor europene mergea catre aproape 100 de grame consumate zilnic. Totusi, diferenta este data de calitatea semipreparatelor romanesti din carne, care este printre cele mai slabe din Europa, asta si pentru ca romanii nu se arata preocupati de ce pun in farfurie.

Slanina multa si injectii cu apa

In unitatile de productie mari si in abatoarele tehnologizate sacrificarile de animale sunt rare. Dupa transare, 80% din carne se foloseste pentru specialitati, iar restul intra in productia salamurilor, a carnatilor, parizerului si a crenvurstilor.

Cantitatile sunt ajustate cu multa slanina tare, dar si cu soia sau alte grasimi hidrogenate. Malaxarea se face intr-un recipient mare de metal, in care se pun la tocat carnea, apoi slanina si soriciul. Din saci de rafie se adauga faina de soia, si, potrivit fiecarui retetar, se adauga aditivi sintetici si coloranti. Omogenizarea se face in cateva minute, iar pasta prinde gust si aspect de carne. Ambalarea se face in membrane de plastic, care, uneori, ajung sa coste mai mult decat compozitia produsului.

De cealalta parte, produsele “premium”, ca pastrama, muschiul sau cotletul, sunt injectate cu saramura si fosfati, compusii care retin cea mai multa apa. Injectarea se face cu o masina speciala cu ac, iar vidarea mascheaza ca produsul e umplut cu apa. Saramura, care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arteriala si diabetul. E-urile sunt importate si, in cele mai multe cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri obtiunite prin deshidratare.

Departe de “mancatul sanatos”

Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetari Alimentare din Bucuresti, spune ca absolut toate produsele din magazine, mai putin cele “eco”, sunt pline de chimicale. Cel mai mult, insa, atrage atentia asupra intoxicarii cu reclame: “Mezelurile si sanatatea n-au nimic in comun. Copiii n-ar trebui sa consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresiva pe segmentul celor mici”. Chiar daca au fost siliti de legi sa treaca pe etichete toate componentele retetei, producatorii din Romania se feresc sa dezvaluie cantitatile adevarate de carne dintr-un produs. Dintr-o lista de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfati, nitriti, nitrati, arome sintetice si coloranti, multa sare si multa apa.

Medicii spun ca efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. In schimb, pe timp indelungat, efectele sunt dezastruoase. “Romanii s-au obisnuit sa cumpere apa la la pret de carne. In ultima vreme, au aparut tot soiul de aditivi care n-au fost testati toxicologic, dar pe care producatorii au inceput sa-i foloseasca intens. Dintre cei mai periculosi sunt fosfatii, care, in exces, impiedica fixarea calciului in oase. Imaginati-va ce inseamna asta pentru copii”, spune Gheorghe Mencinicopschi. 80% din carnea transata merge pentru specialitati, ca pastrama si cotletul.

Etichetele fara valoare

Specialistul in sanatate alimentara atrage atentia ca potentiatorii de aroma, care se regasesc chiar si in specialitatile mai scumpe din carne, provoaca un apetit ridicat si dau de pendenta: “Glutamatul monosodic da un gust foarte bun. Stimuleaza pofta si te face sa mananci incontinuu. Efectul nu-i imediat, dar mancand si mancand, duce la obezitate”. Din lista lunga de compusi chimici alimentari, colorantii sunt bombe pentru organism. “Rosul carmin se extrage dintr-o insecta. In procesul chimic de extractie, se foloseste aluminiul. Consumul distruge celulele nervoase si riscul cel mai mare il reprezinta Alzhaimerul”, explica Gheorghe Mencinicopschi.
Aspectul de “delicios” al mezelurilor este dat, in mare parte, de faina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compozitia unui parizer ieftin sau a unui salam.

“Soia in stare pura, nemodificata genetic, a ajuns sa fie cel mai sanatos ingredient dintr-un salam. Amidonul, in schimb, chiar n-are ce cauta intr-un produs din carne. Pentru ca nu vor sa fie scrupulosi, producatorii promit sa-l treaca pe lista ingredientelor”, spune Mencinicopschi.

Bolile care ne urmaresc

Fosfatii din mezeluri impiedica fixarea calciului in oase. Afecteaza cresterea copiilor, iar in 20 de ani, femeile vor suferi de osteoporoza. Barbatii vor scadea la batranete mai repede in inaltime si, in multe cazuri, vor fi obezi. Semipreparatele mai contin gume de omogenizare, care, pe langa faptul ca retin apa, au rolul de a omogeniza.

Carnati Cabanos – 44% CARNE

Continut: carne de porc inferoara – cu slanina si sorici – 44%, carne de vita – 16%, faina de soia – 40%. Se adauga usturoi, condiment universal, coriandru si agent de afumare.

Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant (acid ascorbic), potentiator de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoaca apetit mare si dependenta), zaharuri – dextroza, lactoza, colorant natural: carmin, conservant – nitrit de sodiu si nitrat de potasiu.

Pentru omogenizare se mai folosesc grasimile vegetale. Se ambaleaza in intestine subtiri de oaie. Se lasa la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zvantarea se face intr-o camera frigorifica, timp de 2-3 ore.

Carnati de porc – 60% CARNE

Continut: carne de porc 60%, cu slanina si sorici, proteina vegetala din soia nemodificata genetic, apa 20%, sare, condimente si arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu si potasiu), antioxidanti (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potentiator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoza, dextroza), colorant natural – carmin, conservanti: nitrit de sodiu si nitrat de potasiu.

Nitritul de sodiu previne cresterea bacteriei ce cauzeaza botulismul, mareste timpul de valabilitate al produsului, stabilizeaza culoarea rosie a carnurilor procesate si da o aroma specifica.

Cotlet de porc – 60% CARNE

Continut: cotlet de porc, un strat de slanina de 0,5-1 centimetri. Carnea, taiata suvite, se injecteaza cu saramura 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o masina speciala cu ac. Se pune apoi intr-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper si coriandru, unde se lasa timp de mai multe ore. In sos se mai adauga antioxidanti, potentiatori de gust. Se lasa sase zile la rece, apoi se afuma industrial. 14 portii de mezeluri pe luna cresc cu 78% riscul aparitiei unei forme de boala pulmonara obstructiva cronica, care este foarte grava. Afectiunea reprezinta una dintre primele cinci cauze de deces in Vest. Se manifesta prin scaderea capacitatii organismului de a mentine o concentratie normala de oxigen in sange.

Lebarwurst – 62% CARNE

Contine: carnea capului de porc in proportie de 62%, slanina tare 7%, organe – inima, rinichi, splina 15%, ficat 16%. Se adauga supa de la fierberea capului, mixul de condimente, ceapa fiarta, zahar si sare. In malaxor se adauga aditivii – colorantul alimentar – carmin, antioxidanti, amidon de cartofi. Compozitia se ambaleaza in membrane sintetice si se fierbe la 75 de grade C.
Un lebarwurst “traditional” trebuie sa contina mai putin de sase grame de sare la 100 de grame de produs si, in principiu, sa aiba cel mult trei aiditivi sintetici, iar termenul de valabilitate sa nu depaseasca zece zile. Un produs mai putin conservat isi schimba culoarea la deschiderea ambalajului.

Parizer de porc – 80% SLANINA SI SORICI

Contine:80% slanina si sorici de porc, 10% carne de pasare dezosata mecanic (in care intra oase macinate), faina de soia, proteina vegetala, amidon, condimente – sare, usturoi, coriandru, boia de ardei, potentiatori de gust, coloranti (carmin). Dupa amestecare, compozitia se fierbe timp de 20 de minute in apa, la 75 de grade C. Din cauza amidonului si a fibrelor din soia, confera
starea de satietate. In schimb, este greu de digerat. Carnea dezosata mecanic este pasta rezultata din dezosarea carcaselor de pasare, care este prelucrata cu utilaje speciale. Aceasta pasta contine si resturi de piele, chiar si oase.

Salam de vara – 60% SLANINA SI SORICI

Contine:60% slanina si sorici, 17% carne de calitate inferioara – adica ceea ce se poate prelucra din picioare, gat – mix de condimente – sare, boia, piper sau extract de condimente – aditivi care imita gusturile condimentelor, faina de soia 20%, antioxidanti, colorant – carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitriti, nitrati, pasta de usturoi, zahar. Toate acestea se amesteca in malaxoare, apoi se ambaleaza in membrane artificiale (de plastic), se zvanta si se afuma industrial intr-o camera unde, teoretic, ar trebui sa stea cel putin patru-cinci zile. In alte cazuri, se adauga agent de afumare.

Pastrama – 40% SARAMURA

Contine: carne dezosata de la pulpa, spata si muschiul de pe spate. Se taie in suvite, se sareaza, dupa care se trece printr-un sos condimentat cu praf de ceapa si de usturoi, antioxidanti, coloranti, agenti de afumare si potentiatori de gust. Carnea sta in sos timp de trei pana la cinci zile, apoi se scoate si se leaga cu sfoara. Se injecteaza cu o solutie de saramura de 20-40%, apoi se ambaleaza in pungi de plastic, in vid. Afumarea se face cu fum lichid, care contine cele mai cancerigene hidrocarburi – cele policiclice aromate.

Sunca de porc – 70% SLANINA SI SORICI

Proportiile de carne difera in functie de reteta. Sunca taraneasca contine: 70% carne procesata mecanic (are in compozitie slanina, urme de oase, sorici) – proteine din soia, toata gama de antioxidanti, colorant – carmin. Carnea se injecteaza cu o solutie de saramura, apoi trece in malaxoare de trei ori.

Prima malaxare se face la o ora dupa injectarea cu saramura, a doua la 24 de ore dupa depozitarea la frig si inca o data la 48 de ore dupa maturare. Apoi, compozitia se pune in forme metalice care se tin la un tratament termic de 75 de grade Celsius. Dupa racire, formele se ambaleaza in pungi de plastic, in vid.

Foto: Koket.ro