Teodor Tanco - 85! Primăria Bistriţa oferă 11 posturi călduţe în administraţia locală. Militarii bistriţeni sărbătoresc mîine Ziua Forţelor Terestre. Şah cu terenurile

Mesagerul: Teodor Tanco - 85

Astăzi, scriitorul, juristul, dramaturgul, istoricul literar Teodor Tanco, omul cu atâtea haruri cărturăreşti, împlineşte 85 de ani, vârstă rezervată celor mai tari astăzi, asemănătoare cu cea a patriarhilor din vechime. Este prilejul unei mari sărbători literare - scriitorul lansează patru cărţi astăzi. Bucuriei cu care se manifestă Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor ne alăturăm şi noi, bistriţenii, pentru a-i ura "La mulţi ani!" şi a-l omagia pe unul dintre cei mai importanţi cărturari pe care i-a dat zona noastră.
Bogata sa activitate, concretizată în zeci de cărţi, a fost cinstită în anul 1994 cu Premiul "George Bariţiu" al Academiei Române.
Redăm mai jos, cu îngăduinţa detaliilor, paşii omului şi cărturarului Teodor Tanco.

Teodor Tanco (semnând şi T. Tanco-Mărgineni şi T. T. Mărgineni) s-a născut la 22 aprilie 1925, în comuna Monor, fiul lui Simion Tanco, ţăran agricultor, şi al Lucreţiei Tanco, născută Nistor, casnică.
A urmat şapte clase în Monor, din 1939 începând studiile secundare, clasa I, la Şcoala Normală din Năsăud. După ocuparea de către horthyşti a părţii nordice a Ardealului în 1940, s-a strămutat la liceul unguresc, secţia română, din Bistriţa, unde a susţinut examenele de clasa a II-a (în particular) şi a urmat clasa a III-a în 1940/1941. Desfinţându-se secţia, a trecut la Liceul de stat cu limba de predare română din Năsăud (fostul "George Coşbuc"), unde a urmat clasa a IV-a în anul şcolar 1941/42. În vară s-a refugiat în România, trecând clandestin frontiera prin Munţii Călimani, ajungând în Bucovina, la Vatra Dornei. A fost trimis elev la Şcoala Normală de Învăţători din Blaj şi a urmat clasele a V-a şi a VI-a în anii 1942-1944, până la eliberarea Ardealului, în toamna aceluiaşi an. A început să scrie, în taină, mult stimulat de societatea literară a elevilor, la care este coleg cu Aurel Gurghian, Dumitru Mircea, Aurel Martin, Traian Dragoş, fraţii Luca ş.a., iar la clasă - de profesorul Dionisie Popa-Mărgineni. Reîntors din refugiu, şi-a continuat studiile la Liceul "Al. Odobescu" din Bistriţa, unde a făcut clasele a VII-a şi a VIII-a, cu examenul de bacalaureat în vara anului 1946. Aici s-a manifestat public în literatură. În ultima clasă a fost preşedinte al Societăţii de lectură "Andrei Mureşanu", încurajat de profesorii Ştefan Lupu, Teohar Mihadaş. Articol complet aici

Citynews: Primăria Bistriţa oferă 11 posturi călduţe în administraţia locală. Primaria Bistrita face angajari. Somerii interesati pot sa-si depuna CV-urile la sediul institutiei. In total sunt scoase la concurs 11 posturi in administratia locala. Bataia pe functii se va desfasura in doua etape, respectiv proba scrisa si interviu, in perioada 19-25 mai.
Locurile de munca vacante sunt urmatoarele: dă clic aici

Bistriţeanul:Militarii bistriteni sarbatoresc maine Ziua Fortelor Terestre
Armata Romaniei sarbatoreste maine Ziua Fortelor Terestre, prilej cu care Brigada 81 Mecanizata Bistrita va organiza un spectacol la Centrul Cultural Municipal "George Cosbuc".
In fiecare an, la 23 aprilie, militarii Armatei Romane sarbatoresc Ziua Fortelor Terestre, categorie de forte ale armatei al carui patron spiritual este Sfantul Mare Mucenic Gheorghe – Purtatorul de Biruinta.

Cu aceasta ocazie Brigada 81 Mecanizata Bistrita organizeaza in sala mare a Centrului Cultural Municipal un simpozion dedicat acestui eveniment. Continuare

BistriţaOnline: Şah cu terenurile Apartamente contra poligon. Aşa s-ar numi povestea unei false colaborări dintre Primăria Bistriţa şi MApN.De ce este această colaborare una falsă?

Din mai multe motive.

Locuinţele pentru militari ar fi normal să fie asigurate din bugetul MapN, la fel cum locuinţele sociale sunt asigurate din bugetele primăriilor.

De ce nu este corect ca o primărie să contribuie la dotarea unei unităţi militare cu locuinţe?

Pentru simplul motiv că nu toate primăriile au pe teritoriul localităţii unităţi militare, iar cele care au unităţi militare nu primesc nici o suplimentare de buget sau scutire de taxe către centru.

În concluzie, de ce să plătescă bistriţeanul prin impozitele sale o contribuţie la bugetul apărării pe care alţii nu o plătesc? Acuzaţi-mă că văd doar banii şi vă voi răspunde că asta înseamnă capitalism, care vine de la capital şi nu de la suflet. Citeşte tot articolul aici.