Vă puteţi imagina cum ar arăta astăzi România dacă ar fi condusă de Corneliu Coposu? Interviu document, preluat de pe site-ul jurnalistului Mihnea Măruţă

 Interviu-document: Corneliu Coposu, primăvara lui 1991
Corneliu Coposu ar fi împlinit astăzi 96 de ani. În memoria sa, public pentru prima dată pe internet interviul integral pe care mi l-a acordat în primăvara lui 1991. Reascultând caseta, mi-am amintit simplitatea preşedintelui PNŢ şi respectul pe care mi l-a arătat mie, un aspirant la statutul de ziarist care nu împlinise 22 de ani.

Omul care făcuse 17 ani de puşcărie pentru ideile sale, dintre care 8 ani la izolare (timp în care uitase să pronunţe cuvinte ale limbii române), şi-a scos din birou toţi colegii imediat ce am intrat eu, un reporter oarecare, recomandat doar de faptul că lucra la “NU”. În timpul interviului, telefonul a sunat de câteva ori, iar el l-a ridicat din furcă şi l-a închis scurt, ca să nu fim deranjaţi. Unul dintre acele detalii pe care merită să le ţii minte o viaţă.

*

- Domnule preşedinte, vă consideraţi un om care tace şi face?

- În general, ca principiu de comportare, sunt împotriva intrării în polemici. Am atâta de lucru cu organizarea partidului, încât nici măcar nu pot să mă opresc asupra valului de calomnii care continuă împotriva partidului şi împotriva mea, cu tendinţa de anihilare a activităţii partidului nostru şi, bineînţeles, de denigrare a conducerii lui. Mă lasă rece toată această campanie, ştiu care sunt obiectivele pe care le urmăresc şi care sunt obligaţiile mele, de la care nu mă abat.

- Sunteţi, aşa cum se spune, un liant al diverselor fracţiuni din PNŢ?

- În partidul nostru nu există tendinţe separatiste. Au fost câteva încercări lipsite de importanţă, nesemnificative, ale unor nemulţumiţi, care, nevăzându-şi realizate obiectivele, au plecat din partid. Mai e o categorie de oameni care, pentru comportare lipsită de ţinută morală şi pentru lipsa de disciplină, au fost eliminaţi din partid. Aceste plecări nu au afectat cu nimic partidul nostru. Cred că partidul este solidar cu conducerea şi cu principiile care ne călăuzesc.

- O caracteristică definitorie pentru Partidul Naţional-Ţărănesc este intransigenţa acţiunilor sale. Dumneavoastră sunteţi cel care imprimă această intransigenţă?

- Da, eu şi conducerea partidului, care este pe deplin de acord cu această atitudine.
N-am făcut nici un fel de rabat de la principiile care guvernează partidul nostru, am respectat cu sfinţenie programul nostru şi nu ne abatem de la principiile călăuzitoare ale doctrinei noastre. În acest domeniu, cred că suntem un partid care nu s-a expus niciodată la devieri de la principiile călăuzitoare.

- Există o reticenţă în rândul unor alegători privitoare la o aşa-zisă vendetta care ar avea loc în cazul preluării puterii de către Partidul Naţional Ţărănesc. Ce le-aţi spune acestor alegători?

- Într-adevăr, a existat o acţiune vastă de dezinformare şi de intimidare a opiniei publice, făcută în scop electoral. Noi am afirmat şi ne menţinem pe punctul de vedere că suntem un partid categoric împotriva comunismului. Această atitudine a noastră a fost interpretată, prin dezinformarea celor neorientaţi, ca o atitudine împotriva comuniştilor. Nu avem nimic de împărţit cu foştii membri ai Partidului Comunist. Atitudinea noastră este clară şi categorică.

Am arătat că, din sondajele pe care le-am făcut, adeziunea la Partidul Comunist şi obligaţia unor oameni de a plăti cotizaţii şi de a deţine un carnet de partid nu au fost fructul unei orientări ideologice, ci a fost o tendinţă de prezervare a situaţiei profesionale sau fructul unor presiuni exercitate de familie, de societate, de locul de muncă şi chiar de organele represive. Nu socotim această înscriere în partid ca un capitis diminutio al celor care au acceptat să se înscrie, fără să desfăşoare activitate politică propriu-zisă, între cadrele Partidului. Şi nu le facem acestora un reproş, dimpotrivă: am primit foşti membri de partid în partidul nostru.

Sigur că facem o distincţie a celor care au făcut parte din nomenclatură, care s-au pretat la crime împotriva poporului. Cu aceştia noi nu avem nimic de împărţit şi lăsăm justiţia să se pronunţe asupra activităţii lor. Sigur că acţiunea de dezinformare a prins, mai cu seamă că oamenii, complet rupţi de realităţile politice, sunt timoraţi şi îşi tem situaţia şi viitorul. Şi noi am fost arătaţi în mod deliberat ca oameni care vor exercita acţiuni de răzbunare împotriva foştilor membri de partid. Sigur că este vorba despre o calomnie la adresa noastră.

Noi avem toate principiile născute din doctrina moralei creştine. În calitatea asta, nu putem fi răzbunători şi nu-i putem urmări pe oamenii care au fost adversarii noştri politici. Şi nici măcar nu avem intenţia de a ne implica în urmărirea celor care s-au făcut vinovaţi de grave transgresiuni împotriva poporului român. Acolo este rostul justiţiei să-şi spună cuvântul. Noi nu am făcut niciun fel de obstacole celor care vor să se integreze în noua societate românească şi îi considerăm ca fiind cetăţeni onorabili, care pot să-şi desfăşoare activitatea fără restricţii.

Aceeaşi atitudine am adoptat-o şi în ce-i priveşte pe oamenii oneşti, care şi-au făcut datoria lor patriotică, aparţinători vechilor structuri represive ale dictaturii comuniste. Suntem de părere că un stat modern nu poate exista fără un serviciu de informaţii bine organizat şi că acest serviciu, şi în trecut, a fost slujit de nişte oameni în marea lor majoritate oneşti, care şi-au făcut datoria. În ce-i priveşte pe aceia care au depăşit cadrele datoriei, aceeaşi soluţie, preconizată celor care au săvârşit crime şi abuzuri fiind încadraţi în Partidul Comunist, li se aplică şi acestora.

- Cum intenţionaţi să acţionaţi în actuala situaţie de scădere a popularităţii Partidului Naţional Liberal, pentru a atrage voturile celor nehotărâţi?

- Noi nu vrem să ne implicăm în a profita de pe urma unor fenomene care se produc în societatea românească. În general, nu am căutat să racolăm oameni din alte formaţiuni politice. Îi acceptăm pe toţi cei care sunt de acord cu programul nostru, cu ideologia noastră, însă nu facem tentative de racolare a unor oameni nemulţumiţi.

- La o recentă conferinţă aţi declarat că 15 din cei 54 de membri ai conducerii sunt tineri în jur de 30 de ani. Ce rol joacă aceştia în luarea deciziilor?

- Tendinţa noastră, evidentă, pe care am manifestat-o în toate măsurile organizatorice din ultima vreme, a fost de întinerire a cadrelor. Aşa cum era normal, după revoluţia triumfătoare de la 22 decembrie 1989, care a fost câştigată de generaţia tânără, noi am căutat să ne apropiem de această generaţie, care şi-a dovedit eroismul, şi-a dovedit, în acelaşi timp, dorinţa de schimbare a societăţii româneşti şi dorinţa de a se implica în guvernarea României viitoare.

Era normal ca repunerea în activitate a acestui partid să fie făcută de elementele care au supravieţuit torţionarilor comunişti şi opresiunii exercitate vreme de 43 de ani asupra întregii societăţi româneşti. Sigur că toţi aceşti oameni fac parte dintr-o generaţie veche. Din păcate, generaţia intermediară în România nu s-a putut manifesta, pentru că, în cele peste patru decenii de dictatură comunistă, afirmarea competiţiilor, a talentelor şi a oamenilor care aveau meritul să ajungă pe cele mai înalte scări ierarhice, în punctele cele mai înalte ale societăţii, nu s-a putut valida. Am integrat în partid numeroşi oameni din această generaţie, nu numaidecât pe criteriul neapartenenţei lor la Partidul Comunist, ci pe criteriul competenţei şi valorii profesionale şi individuale.

Există generaţia tânără, pe care dorim s-o încadrăm şi s-o promovăm până la cele mai înalte posturi de răspundere în cadrul partidului nostru. Începutul l-am făcut, avem o mulţime de tineri integraţi în conducerea partidului şi, rând pe rând, vrem să întinerim cadrele, lăsând în mâna generaţiei tinere drapelul glorios al partidului nostru, care trebuie să-şi afirme în viitor programul, pentru că, după concepţia noastră, viitorul lumii va aparţine doctrinei creştin-democrate, la care suntem şi noi afiliaţi.

*

P.S. Fotografia am făcut-o în sectorul dedicat lui Corneliu Coposu din Memorialul de la Sighet. (scrie MIhnea Măruţă pe blogul său)