70 de miliarde lei vechi este paguba făcută de ipidae în bugetul proprietarilor de păduri din Parcul Naţional Munţii Rodnei
Prezenţi la şedinţa de săptamîna trecută a Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Munţii Rodnei, primarul de Sîngeorz Băi, de Maieru, Romuli, Feldru şi Salva, au solicitat personal sau prin vocea autorizată juridic a fostului judecător Petru Rusu, actualmente jurist al Ocolului Silvic Ţibleş, dreptul de a extrage din pădurile afectate de atacul ipidae-lor, arborii infestaţi, care reprezintă un adevărat pericol pentru cei din jurul lor, încă sănătoşi. Extragerea acestor arbori cît şi a doborîturilor care devin adevărate clocitori pentru muştele de scoarţă, este de altfel, permisă printr-un articol expres al Legii 49 din aprilie 2011, care completează şi aprobă OUG 57/2007 privind ariile protejate.
Deşi Consiliul Ştiinţific format din 15 membri, majoritatea fiind somităţi în domeniul ecologiei, a respins cu 12 voturi împotrivă solicitarea primarilior reprezentanţi ai localităţilor cu păduri în PNMR, se pare că, pînă la urmă, raţiunea a învins în CS şi în curînd propunerea fostului judecător Rusu va fi pusă în practică. E vorba de acel grup de lucru care să studieze situaţia celor aproape 400 de hectare de pădure afectate de atacul ipidae-lor, în care pagubele făcute de muşte se ridică la peste 70 de miliarde de lei vechi.
Detalii de la demersul primarilor şi argumentele corecte şi pe lege ale juristului Petru Rus, dar şi argumentele unora dintre membrii Consiliului Ştiinţific, în filmul ataşat.
- 8344 de afişări
Redacţia
E-mail:
floricadura@yahoo.com
Ştirile cele mai...
-
19/11/2024 - 11:49
-
14/11/2024 - 12:51
-
13/11/2024 - 12:41
-
08/11/2024 - 11:14
-
07/11/2024 - 09:16
-
26/10/2024 - 09:48
-
29/10/2024 - 09:07
-
24/10/2024 - 16:22
-
03/11/2024 - 16:08
-
04/11/2024 - 10:40
-
24/10/2024 - 16:22
-
26/10/2024 - 09:48
-
29/10/2024 - 09:07
-
01/11/2024 - 17:00
-
03/11/2024 - 16:08
Poemul săptămînii
Comentarii
By Florica Dura
Imediat dupa argumentul d-lui judecator, a domnilor primari ( deveniti specialisti in entomologie forestiera asa, peste noapte , dupa cum si arhitecti sunt si chiar moase comunale) urmeaza un punct de vedere cel putin ,,interesant" pe care-l ,,taieti din montaj, d-na Dura.
Acest punct de vedere apartine D-lui dr. ing. Panzariu Gheorghe ( numele nu mai are nevoie de nici o prezentare pentru cei ,,initiati" ) , acest DOMN care numai de interese nu poate fi banuit. In plus stie ce sunt alea ipide, stie ce inseamna ocol silvic, gospodarire durabila a padurilor, ce inseamna protectia padurilor, stie ce inseamna arii protejate, dar mai ales stie ce inseamna sa fi DEMN.
Poate postati pe site si discursul d-lui, dealtfel curmat brusc de interventia ,,specialistilor".
Surprize
S-ar putea insa ca acest grup de lucru sa descopere adevaratul incubator de ipide, acele taieri de produse ,,accidentale" din zonele tampon si la limita parcului, resturi de exploatare lasate in parchet (in care se dezvolta ipidele in voie), lemn lasat, uitat in rampi cu lunile, extragerea lemnului atacat dupa ce zborul s-a produs sau mai rau, dupa ce coaja a sarit de pe trunchi, taierea arborilor verzi, sanatosi si lasarea celor atacati pe picior ( motiv si argument suficient pentru constituirea de noi partizi ptr exploatare) , amplasarea nadelor feromonale fara capac la borcanul capcana, si cate si mai cate,
E-adevarat ca primarii si juristii nu au ochi pentru asa ceva.
Insa de la silvicultori, te-ai astepta la mai mult.
Hai sa incercam.
Sa exploatam corect celelalte paduri, sa vedem daca padurea sanatoasa si verde din zone de protectie ( dealtfel nu prea intinse) produce calamitati.
Ipidele
Masurile de combatere a gandacilor de scoarta, asa cum au fost propuse de ICAS Campulung Moldovenesc pentru Muntii Rodnei (2006), sunt cele in care lemnul atacat se decojeste, scoarta se ingroapa in sol iar lemnul mort se lasa in acolo, constituind microhabitate pentru o gramada de specii de flora si fauna. Ei, cati dintre primari si sefi de ocoale silvice private vor sa faca acest lucru? Va spun eu, niciunul, deoarece ii intereseaza extragerea materialului lemnos si sa ciupeasca cate ceva de pe langa cei atacati deja, pe motivul ca vor fi si ei infestati curand.
Lumea e constienta ca aceste atacuri reprezinta o problema dar solutia nu este in nici un caz crearea de drumuri noi in acea zona vulnerabila a parcului national, patrunderea cu taf-uri si drujbe si in final crearea de brese pentru doboraturi de vant, alunecari de terenuri, avalanse de zapada.
Daca acel consiliu stiintific aviza favorabil extragerea lemnului atacat de gandaci de scoarta, sunt convins ca toata presa sarea cu gura pa ei ca distrug parcul national si ca nu ii intereseaza protectia mediului, dar cum ei au avut curajul sa stopeze distrugerea ariei protejate, a sarit doar un ziar sa ii blameze.
Interesul in problema Ipidelor este cat se poate de clr, beneficiul economic si nu protectia padurii, toata lumea vede asta si doar o parte sunt constienti ca decizia corecta este non-interventia.
Nici in padurile din Germania si Cehia nu s-au acordat despagubiri la inceput pentru a lasa padurea sa isi revina, si acum, dupa circa 10 ani, stratul regenerativ este extraordinar de bine dezvoltat, iar acele despagubiri au fost obtinute tot greu. La fel ar trebui procedat si aici, lasati padurea acolo, ca are ea mecanismele de reglare si are nevoie de om ca sa strice si mai mult.
Atacuri
Oare cine dintre cei 15 membrii mentionati in articol ca facand parte din consiliu stiintific au votat pentru extragerea lemnului atacat de Ipide, in afara celor 12 care au zis nu? Oare aceia nu au pus interesele economice si beneficiile ce vin de pe urma acestor exploatari si sunt in cardasie cu niste primari si sefi de ocoale? Ar fi interesant sa aflam cine sunt aceia. Poate ne ajutati sa aflam si astfel sa vedem si reversul medaliei.
adevar partial
Asa cum mentiona si comentariul de mai sus privind luarea cuvantului in consiliu a inginerului Gheroghe Panzaru, o voce cu greutate in domeniul silviculturii din nordul tarii si care si-a dat doctoratul acum ani buni, si care nu a fos prins in reportaj, poate reusiti sa ne postati pe site si acel discurs daca a fost sustinut. La sfarsitul reportajului i se aude vocea.
Documente
De se spun vorbe si nu se arata documentele care urmaresc atacul de ipide ?
raspunsuri partiale
1.eu, nu am nici un fel de documente privind cele 400 de hectare de padure infestate cu ipidae, asa ca nu am cum sa le prezint. Sa le prezinte APNMR -ul care le are! De ce le ascunde?
2 referitor la punctul de vedere al doctorului Panzariu: Nu am taiat nimic. Parerea domniei sale este in clipul argumente pro si contra. Doar ca mai am si alte lucruri de facut...intre timp trebuie sa imi cistig existenta. PNMR este important pentru mine, dar nu este prioritatea mea zero. Ceea ce fac pentru PNMR este din drag de mediu si pentru stoparea coruptiei.
3. Va multumesc ca participati la această dezbatere care trebuie să fie publică avind in vedere faptul ca PNMR nu este al APNMR, nici al Romsilva. Este al proprietarilor cu acte si al nostru al celor care iubim natura. Iar cei nominalizati mai sus, sint platiti ca sa il pastreze si sa ne dea noua, seama! Si nu invers! Chiar si Consiliul Stiitific! Ce stiinta e aia care se ascunde sub fustele Doinei Jauca? Sedintele CS trebuie să fie publice ca si cele ale Consiliilor Locale!
Publică un comentariu nou