Despre "tradiţia" nădirii cu cadavre de cai şi inutilismul actualei Administraţii a Parcului Naţional Munţii Rodnei

Ca urmare a apariţiei în presa de BN a unui comunicat trimis spre publicare de ONG-ul de protecţie a mediului Eco Rodna, ne facem o datorie civică din a aprecia luarea de poziţie a acestuia, din a completa informaţia oferită, şi , ne permitem să punem mai multe întrebări, chiar dacă retorice, cu privire la lipsa de reacţie a Adminstraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, în cazul suspiciunii de braconaj cu nadă de cal mort, descoperit săptămîna trecută la limita cu PNMR, în zona Strîmba Romuli. Pentru conformitate cu originalul preluăm comunicatul cu pricina şi fotografiile aferente, pentru ilustrare, cu acordul redacţiei www.bistritaonline.ro.

Tradiţia nădirii şi a suspiciunilor de braconaj

1. Felicitări pentru poziţia asumată de EcoRodna referitor la practica nădirii cu cadavre de cai la limita Parcului Naţional Munţii Rodnei, în scopul atragerii carnivorelor mari, în special urşi, în bătaia puştilor unor vînători, care au decimat numărul animalelor sălbatice din Parcul Naţional Munţii Rodnei!
2.Confirm existenţa practici nădirii, devenită aproape tradiţională în tot arealul Munţilor Rodnei.
Personal, în toamna lui 2007, am filmat în calitate de reporter Protv un asemenea episod, exact în punctul Sub Piatra, acolo unde, zilele trecute, voluntari ai EcoRodna au fotografiat resturile cadavrelor de cai şi alte momeli amplasate pentru atragerea urşilor bruni din PNMR, înspre foişorul din care vînătorii lui Pavel Sîngeorzan aşteaptă să apese trăgaciul.
Am ajuns pe Strîmba – Romuli, în locul numit Sub Piatră, supranumit “La nadă” împreuna cu jandarmii montani, după mai multe informaţii apărute în presa locală privind firma de vînatoare a lui Pavel Sîngeorzan, care era la a nu ştiu cîta suspiciune de braconaj de acest fel. Intre timp practica nădirii a intrat în reflex şi face o ucigaşă tradiţie în tot arealul Munţilor Rodnei, şi cu ajutorul şefei APNMR, Doina Jauca, dar şi cu "ajutorul" poliţiştilor de la IJP BN, Seviciul Arme şi Muniţii. 

3.De acord cu afirmaţia din comunicatul Eco Rodna că ITRSV şi Garda de Mediu BN nu prea îşi fac treaba… Aici,  am nişte nelămuriri, dar şi nişte completări.
Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, cînd isi face treaba? Sau ca să pun altfel întrebarea, de ce nu îşi exercită atribuţiile conferite chiar de Legea 49/2011, prin care se aprobă OUG 57/2007, în care se precizează că la limita ariilor protejate, adminstraţiile au atribuţii? Sau APNMR nu e admistraţie? Atunci ce este APNMR? Să se definească, ca să ştim şi noi!

Ultima nadă

În ce priveşte nădirea din mai 2011, de pe Strîmba-Romuli, de ce APNMR nu a făcut nimic, nici măcar o poziţie de ochii lumii nu a luat? Şi de ce nu a sesizat ITRSV şi Garda de Mediu? Care au atribuţii. Iar dacă a făcut-o cum o dovedeşte? De ce, biologul APNMR, Claudiu Iuşan, în calitate de preşedinte al Eco Rodna, ia atitudine şi APNMR tace? Se teme APNMR? Sau şefa APNMR? Şi de cine se teme? Se simte cu musca pe căciulă? Are în familie vănători care se fac vinovaţi de practica nădirii la limita cu PNMR şi prietenii ca şi duşmanii ştiu acest lucru ?
Ce interese ascunse are şefa APNMR Doina Jauca, încît biologul PNMR Claudiu Iuşan este băgat la înaintare în bătălia cu Pavel Sîngeorzan, şi în textul comunicatului unui ONG, EcoRodna, condus de biologul angajat al APNMR Claudiu Iuşan, este scuzată lipsa de reacţie a APNMR? Sau Claudiu Iuşan a sărit calul? Altul decît cel mort... Şi nu a anunţat pe nimeni, nici măcar pe şefa lui directă Doina Jauca?
Spre conformitate cu originalul, cităm pasajul cu pricina din comunicatul în discuţie, din care reiese şi flagranta inutilitatea a APNMR; „ Deoarece situaţia este frecventă şi des întâlnită în ultimii 6 ani, iar Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei este în imposibilitatea aplicării de sancţiuni în afara limitelor ariei protejate, iar măsurile de combatere ce revin Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Cluj, precum şi Gărzii Naţionale de Mediu Bistriţa nu se fac simţite , vom demara acţiunea de sesizare a Comisiei Europene în vederea suspendării licenţei de vânătoare a respectivei asociaţii şi aplicării procedurilor legislaţiei europene transpuse în legislaţia naţională”  

Nevoia sesizării Comisiei Europene

4. De acord cu sesizarea Comisiei Europene, şi chiar ar trebui dată o mînă de ajutor pentru ca această instituţie să fie afle cît mai repede despre mascarada administrativă de la Parcul Naţional Munţii Rodnei. Dar pînă atunci, să analizăm puţin relaţia dintre Doina Jauca şi Pavel Sîngeorzan. Pentru că, privită din avion, şefa APNMR Doina Jauca are o problemă cu aplicarea legii în general şi în special cînd în cauză sînt afacerile lui Pavel Sîngeorzan. Pentru că Pavel Sîngeorzan nu încalcă legea numai pe fondul de vînătoare, şi la limita PNMR, prin amplasarea de nade şi decimarea animalelor din PMNR, ci o încalcă şi în Zona de Conservarea Specială, atunci cînd extrage marmură din carierele pe care le are în concesiune, aspect asupra căruia APNMR în frunte cu Doina Jauca închide ochii de cel puţin 6 ani, de cînd acestea trebuiau închise.
Pentru că altfel nu se explică, de ce tocmai pentru prosperitatea lui Pavel Sîngeorzan, şi continuarea afacerilor lui cu marmură, în aprilie anul trecut, Consiliul Şiinţific al PNMR propunea Ministerului Mediului, în a cărui subordine se află PNMR, ca zonele concesionate de afaceristul din Coşbuc pentru extragerea marmurei, încă din 2005, şi din care după intrarea în vigoare a OUG 57/2007 a extras ilegal preţioasa materie primă, să fie scoase din Parcul Naţional, pentru ca acesta să îşi poată vedea mai departe de afacerile bănoase, din care cotizează suficient încît să beneficieze de trecere pe lîngă Consiliului Ştiinţific!

Pentru unii mumă pentru alţii ciumă

Şi toate astea în timp ce comunelor care au păduri în Parcul Naţional Munţii Rodnei li se emit facturi de plată pentru administare şi pază, fără a li se da măcar un leu compensare pentru proprietăţile aflate în Parcul Naţional şi din care nu li se permite să extragă exemplarele de arbori uscate pe picior, ca urmare a atacurilor de ipide, pe cînd localnicii privesc neputincioşi, la un peisaj lunar, în care li se usucă sute de hectare din pădurile strămoşeşti, în vreme ce APNMR invocă legea ariilor protejate şi decizia unui Consiliu Ştiinţific manipulat şi manipulabil, de Doina Jauca, funcţie de interesele personale ale acesteia şi nu funcţie de interesele Parcului Naţional. Oare cu ce îi tratează Doina Jauca pe iluştri membri ai Consiliului Ştiinţific, majoritatea specialişti eminenţi în protecţia mediului, încît le adoarme vigilenţa?

5.Comunicatul Eco Rodna, foarte bine venit, deşi expediat doar la o parte a presei locale de BN, este un exemplu de implicare civică a preşedintelui acestei organizaţii ( biologul PNMR Claudiu Iuşan) sau e vorba de o mişcare “în front”, cu acordul Doinei Jauca, pentru a da impresia că APNMR nu este lovit de inutilitate şi “lucrează”?

Mai multe instituţii vinovate de cîrdăşia intereselor în PNMR şi de tolerarea braconajului 

6. Practic, din punctul meu de vedere, în cazul amplasării de nadă, descoperită de Eco Rodna săptămîna trecută pe Strîmba-Romuli, se fac vinovate de neaplicarea legii urmatoarele institutii în frunte cu Adminstraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei: ITRSV Cluj, Garda de Mediu Bistriţa-Năsăud, IJP BN şi Direcţia Sanitar Veterinară şi de Siguranţă a Alimentelor BN, care ar fi trebuit măcar săptămîna trecută, dacă nu din 2006 încoace ( adică doar de 6 ani), să facă anchete şi să stopeze practica nădirii în Munţii Rodnei la limita cu PNMR, pînă să nu devină o "tradiţie", atit pe Strimba Romuli cît si in Dealul Negru Rodna, Balota Gaji, Nechitaş, şi alte locaţii, toate aflate la limita cu Parcul Naţional Munţii Rodnei, acolo unde, potrivit surselor noastre, într-un total conflict de interese, şi în sfidarea legilor pe care le "aplică" nevasta, însuşi Alexandru Jauca, soţul Doinei Jauca, adminstrator al Fondului de Vînătoare 15, amplasează prin intermediul pădurarilor din subordine, de la nou înfiinţatul Ocol Silvic Valea Vinului, cadavre de cai, ori cai bolnavi, pentru atragerea carnivorelor mari şi mici din Parcul Naţional Munţii Rodnei, spre a le avea în bătaia puştii, atunci cînd consilierul judeţean din partea PDL BN, cu acest nume, are chef să împuşte ceva, stînd comod la cabana ascunsă în jnepenişul de la Dealul Negru -Rodna, ori să se uite cum ies caprele negre din PNMR, prin Caldarea Gaji şi vin să se hrănească în Nechitaş, fără să aibe habar că sînt în vizor! De altfel, conflictul de interese al Doinei Jauca şefă a PNMR cu soţul ei, inginerul Alexandru Jauca, şef al nou înfiinţatului Ocol Silvic Valea Vinului, este vizibil şi de pe Lună, nu numai de pe Pămînt, şi pe ideea că, şefa Parcului, chipurile protejază ceea ce bărbatul ei vînează, şi dă aprobări pentru derogarea de la anumite amenajamente, aceluiaşi soţ, care taie pădurile din PNMR, invocînd aprobarile APNMR, într-un total dispreţ atît al Codului Silvic cît şi a Codului de Vînătoare.

Comunicatul EcoRodna, semnat de biologul PNMR Claudiu Iuşan în calitate de preşedinte

Ca urmare a unor deplasări în teren în zona Valea Strâmba (Romuli) – Bătrâna – Tarniţa la Cruce din Parcul Naţional Munţii Rodnei împreună cu un grup de montaniarzi în perioada 10-12 mai, s-a observat o practică ilegală a Asociaţiei de Vânătoare Montana Coşbuc coordonată de Pavel Sângeorzan. Asociaţia a amplasat 2 cadavre de cai morţi şi mai mulţi saci cu resturi de animale moarte şi porumb pe limita Parcului Naţional Munţii Rodnei în zona Sub Piatră (Valea Strâmba) în vederea atragerii carnivorelor mari şi cu precădere a urşilor în afara limitelor Parcului şi a-i împuşca din cabana de vânătoare amplasată tot pe limita Parcului Naţional, la doar 20 m de zona de amplasare a nadei.
Deşi nădirea carnivorelor mari prin amplasarea de animale moarte cu rol de atractanţi este o activitate interzisă prin Legea vânătorii 407/2006 (Art. 35, Alin. 4), Legea 49/2011 privind regimul ariilor protejate, aceasta este frecvent întâlnită la Asociaţia de vânătoare Montana Coşbuc, anual fiind constatată de către rangerii Administraţiei Parcului şi voluntari dar fără să se ia măsuri de eradicare a problemei.
Din discuţiile cu muncitorii la exploatarea forestieră din fondul de vânătoare de 16.000 ha administrat de Montana Coşbuc, a reieşit că în seara de 11 mai, în locaţia Sub Piatră, membrii asociaţiei au vânat un exemplar de urs brun, acesta fiind atras de mirosul animalelor moarte în afara limitelor Parcului Naţional Munţii Rodnei.
Având în vedere faptul că ursul brun este o specie prioritară care a stat la baza desemnării sitului Natura 2000 Munţii Rodnei, orice activitate care afectează starea de conservare a speciei în situl de importanţă comunitară şi în imediata vecinătate a acestuia este strict interzisă, asociaţia de vânătoare fiind pasibilă de pierderea licenţei de vânătoare.
Deoarece situaţia este frecventă şi des întâlnită în ultimii 6 ani, iar Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei este în imposibilitatea aplicării de sancţiuni în afara limitelor ariei protejate, iar măsurile de combatere ce revin Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Cluj, precum şi Gărzii Naţionale de Mediu Bistriţa nu se fac simţite, vom demara acţiunea de sesizare a Comisiei Europene în vederea suspendării licenţei de vânătoare a respectivei asociaţii şi aplicării procedurilor legislaţiei europene transpuse în legislaţia naţională.

Claudiu Iuşan, preşedinte