În problema pădurilor grănicerești de la Rusu Bârgăului, Curtea de Apel Cluj a pus Garda Forestieră cu botul pe labe!

Aceasta este esența brutală a deciziei definitive date pe 8 iulie, 2024, de către Curtea de Apel Cluj, în privința ”re -Naționalizării” pădurilor grănicerești, moștenite de cel puțin 92 de persoane din Rusu Bârgăului, naționalizare pusă la cale în mod abuziv de către Garda Forestieră Cluj prin cele două decizii, având numerele 226 și 227, emise cu rea credință în 20 septembrie 2023, probabil la ordin, sub semnătura comisarului șef, Istrate Ștețco, pentru a ”întoarce” la stat cele aproape 2400 de hectare de pădure grănicerească, asupra cărora rusenilor tocmai li se recunoscuse dreptul de proprietate, prin sentință definitivă. Cele două dispoziții, atacate în contencios administrativ, în termen, de către ruseni, prin avocatul Bogdan Tudor Todoran, erau ”menite” să uzurpe încă o dată, adică pentru a treia oară, dreptul de proprietate asupra pădurilor strămoșești pentru care rusenii au fost purtați de la Ana la Caiafa, aproape 18 ani, în instanțele bistrițene, și care au fost atribuite ilegal, la a doua naționalizare, folosind hoțește legile speciale ale retrocedării, prin două titluri de proprietate, scrise în fals, de către slujbașii Prefecturii Bistrița-Năsăud, Comunei Josenii Bârgăului!!!

Acest imens abuz a fost pus la cale și în ”operă” deși unitatea administrativ teritorială cu pricina, ca și celelalte 29 comune din județ, înființate în 1968 și care înglobează cele 44 de comunități moștenitoare, grănicerești, nu au avut și nu aveau cum să dețină acte de proprietate pentru pădurile respective, având în vedere că, pădurile grănicerești de la Rusu Bârgăului și ale celorlalte 43 din cele 44 de foste comune grănicerești se înscriu în tipul special de proprietate privată indiviză, administrată în devălmășie în suprafață de peste 160 000 de hectare, pentru care imperialii austrieci au emis cărți de proprietate și sentințe chezaro crăiești de recunoaștere a dreptului de proprietate PRIVAT, ca recunoaștere a sacrificiului de vieți și sânge prin care foștii grăniceri imperiali, din cele 44 de comune foste grănicerești, au slujit Casa de Austria, cu familii cu tot, pe durata a 91 de ani, respectiv între mai, 1763 și ianuarie, 1851. Austriecii nu au dat Statului Român, care nici nu exista pe atunci, cărți de proprietate, ci familiilor de grăniceri!

Ca să nu mai spunem că, respectivele UAT-uri, comune administrative, care reprezintă statul nu existau pe vremea grănicerilor și nici a Imperiului Austriac sau AustroUngar, ci au fost așa cum am precizat mai sus,  înființate în perioada ceaușistă, respectiv în 1968! Nu se întreabă nimeni cum au fost ”împroprietărite” cu păduri, pășuni și clădiri foste grănicerești respectivele comune comunistoide? Care sunt actele de proprietate în baza cărora li s-au retrocedat mii de hectare de păduri montane și pășuni? Dar să revenim la decizia CA Cluj:

Ce spune Curtea de Apel Cluj

Potrivit minutei postate pe portalul instanțelor, în dosarul 2204/112/2023 în care Asociația Proprietarilor de Păduri Grănicerești Rusu Bârgăului, s-a judecat în contradictoriu cu Garda Forestieră Cluj, în discuție fiind sentința civilă a Tribunalului Bistrița-Năsăud cu nr. 329 din 2023, instanța superioară clujeană a admis în parte la rejudecare, acțiunea formulată de ruseni în sprijinul cărora s-a poziționat ca intervenientă și Comisia Locală de stabilire a dreptului de proprietate a comunei Josenii Bârgăului -cumva în al 12-lea ceas- și a dispus ”suspendarea executării dispozițiiilor” privind ceea ce putem defini ca a treia naționalizare a proprietăților grănicerești forestiere, până la judecarea pe fond a dosarului în care rusenii cer scrierea Titlurilor a dreptului de proprietate asupra celor 2400 de hectare pădure, în sarcina celor 92 de moștenitori, recunoscuți prin sentință definitivă de către Tribunalul Bistrița-Năsăud, în februarie 2023.

Rusenii au vrut la RNP, CA Cluj i-a ”auzit”

Faptul că, instanța clujeană a menținut preluarea în administrare a pădurilor rusenilor de către RNP, este ceea ce, în fapt au cerut și moștenitorii de la Rusu Bârgăului, având în vedere că, proprietățile forestiere, indiferent de forma de proprietate, privată sau de stat trebuie conform legislației în vigoare să fie date în pază și administrare către structuri private, cunoscute ca de regim sau către structuri de stat. În acest fel, deși decizia privind ce anume structură să le administreze și păzească pădurile, a fost dată de instanța clujeană,

în fapt, rusenii erau deciși încă de la momentul în care motivarea sentinței de recunoaștere a dreptului lor de proprietate le-a fost adusă la cunoștină, să ”transfere” administrarea și paza către Direcția Silvică Bistrița-Năsăud, sătui de multele furăciuni comise în fondul lor forestier, probabil sub oblăduirea unora dintre angajații Ocolului Silvic Josenii Bârgăului RA, care au fost constatate chiar de către comisarii Gărzii Forestiere Cluj.

Ce a obținut Garda Forestieră Cluj prin tentativa de re naționalizare din septembrie 2023, pentru care rusenii au mai fost purtați încă aproape un an în judecăți, pentru suspendarea și anularea ”dispozițiilor de re-naționalizare”?

Timp! Timp a obținut, în care, pădurea rusenilor, posibil să fi fost jefuită sau nu, având în vedere faptul deja intrat în folclor într-o formă eufemistică că ”poți scoate bârgăoanul din pădure dar nu poți scoate pădurea din bârgăoan” ?!

În ce privește întrebarea cine a prăduit pădurile rusenilor și ce averi și-a tras din această ”meserie”, vom răspunde probabil în viitorul apropiat sau mai îndepărtat, în funcție de cum ies la iveală ”ingineriile”!

Până atunci, punem la dispoziția cititorilor noștri un clip video din care rezultă modalitatea cel puțin ciudată, prin care instituțiile statului ”eșuat” înțeleg să păzească pielea unora dintre slujbașii săi, dar mai ales rezultă că, cetățenii din Rusu Bârgăului au înțeles și au fost de acord ca, dacă tot trebuie dată spre pază și administrare, pădurea lor strămoșească, să fie ”dată” la Direcția Silvică! Și uite că, instanța clujeană ”i-a auzit”?!

Mai este o problemă gravă la care va trebui să medităm în următoarea perioadă: Ce s-ar fi întâmplat dacă rusenii nu l-ar fi avut avocat pe Bogdan Tudor Todoran și în consecință nu ar ar fi atacat în contencios dispozițiile de un arbitrar barbar ale Gărzii Forestiere CLUJ? Și problema ca și întrebarea are și au legătură și cu dispoziția de re naționalizare pe care același șef al GF CLUJ, Istrate Ștețco a emis-o în august 2023, ignorând DECIZIA CEDO în cazul Composesoratului Borșa???

De fapt, ce s-a întîmplat în privința pădurilor private din România, de ce nu au fost retrocedate la moștenitorii de drept și de ce prin butoanele de serviciu, pentru a putea ”jefui în liniște” statul ”eșuat și mafiot” a încercat să re NAȚIONALIZEZE din răsputeri?  De ce ceea ce se numește în legile silvice Tezaurul Istoric este jefuit sistematic??? În interesul cui lucrează Statul Român?