Despre conceptul imbătrînirii active

De zece ani pe 1 Octombrie este marcata "Ziua Internationala a Varstnicului". Institutiile administrative ale statului se implica de la un an la altul - prin comparatie – din ce in ce mai mult. Asa si trebuie, daca ne gindim la actualele propuneri ale Consiliului Europei care propune pentru 2012 “ Anul european al îmbătrânirii active”. Consideratiile de la care se pleaca, ne privesc pe absolut toti!!!
Dupa cum reiese din al doilea raport demografic din 2008 al Comisiei, intitulat „Satisfacerea nevoilor sociale într-o societate în curs de îmbătrânire”, Uniunea Europeană se confruntă cu un fenomen accentuat de îmbătrânire a populatiei. Conform ultimelor previziuni ale Eurostat, publicate în 2008, până în 2060 în Uniunea Europeană vor fi numai două persoane de vârstă activă (între 15 si 64 ani) pentru fiecare persoană de peste 65 de ani, în comparatie cu raportul actual de patru la unu. Această tendintă se asteaptă să atingă punctul culminant între anii 2015 si 2035, când grupul numeros al generatiei „baby boom” va fi la vârsta pensionării. Această schimbare poate fi pusă pe seama efectului combinat al ratei scăzute a natalitătii si al cresterii sperantei de viată. Începând cu anul 1960, speranta de viată a crescut cu opt ani, iar prognozele demografice pe următorii patruzeci de ani anticipează cresterea sperantei de viată cu încă cinci ani!
Piramida populatiei din UE indică în mod clar o crestere semnificativă a natalitătii imediat după sfârsitul celui de-al doilea război mondial, marcând începutul perioadei „baby boom”. Conform unui scenariu care ia în considerare cresterile probabile ale ratelor imigrării si natalitătii, începând cu anul 2012, populatia de vârstă activă va începe să scadă, în timp ce populatia în vârstă de peste 60 de ani va continua să crească, cunoscând un spor de aproximativ două milioane de persoane anual. In prezent, in Romania traiesc peste 3.000.000 de persoane cu varsta peste 65 de ani.
Aceste modificări demografice constituie atât provocări, cât si oportunităti. Este posibil ca îmbătrânirea populatiei să mărească presiunea asupra bugetului public si asupra sistemelor de pensii si să sporească necesarul de personal al serviciilor sociale si de îngrijire pentru persoanele în vârstă. Vârsta înaintată este adeseori încă asociată cu boala si dependenta, persoanele în vârstă putându-se simti excluse de pe piata muncii, cât si din viata de familie sau socială. Există temerea că generatiile mai în vârstă pot deveni o povară prea grea pentru grupurile de populatie mai tinere de vârstă activă si că acest fapt ar putea conduce la tensiuni între generatii.
În cadrul strategiei de ocupare a fortei de muncă, statele membre au început să inverseze tendinta spre pensionarea anticipată, astfel încât în UE-27 rata de ocupare a fortei de muncă pentru persoanele din grupa de vârstă 55 – 64 de ani a crescut de la 36,9% în anul 2000 la 46% în anul 2009. A stimula pe lucrătorii mai vârstnici să rămână pe piata muncii implică, în special, ameliorarea conditiilor de muncă si adaptarea acestora la starea sănătătii populatiei existente.
Îmbătrânirea activă este un instrument eficient de luptă împotriva sărăciei persoanelor în vârstă. În anul 2008, 19% dintre persoanele în vârstă de mai mult de 65 de ani din Uniunea Europeană erau amenintate de sărăcie. Un număr considerabil de persoane în vârstă încearcă la bătrânete un sentiment de marginalizare. În timp ce ameliorarea perspectivelor persoanelor în vârstă de a-si găsi de lucru, ar permite – spun vizionarii UE - abordarea unora din cauzele sărăciei în rândul acestei categorii de vârstă, participarea activă a persoanelor vârstnice la activităti de benevolat ar putea reduce sentimentul acestora de izolare. Potentialul imens pe care persoanele în vârstă îl reprezintă pentru societate în calitate de voluntari sau de îngrijitori ai altor persoane ar putea fi mai bine valorificat prin eliminarea obstacolelor existente în calea muncii neplătite si prin crearea unui cadru adecvat.
Plecind de la toate aceste consideratii puse in discutie pina acum, Comisia a propus cresterea ratei de ocupare a fortei de muncă a lucrătorilor vârstnici prin inovare în organizarea muncii, precum si cresterea capacitătii de a fi angajati a acestora prin perfectionare profesională si participare la programele de învătare de-a lungul vietii.
Comisia a mai subliniat importanta tehnologiei informatiilor si comunicatiilor (TIC) pentru o bătrânete frumoasă si a propus, în special, dezvoltarea programului comun de asistentă pentru autonomie la domiciliu (AAD). Agenda digitală pentru Europa a recomandat, de asemenea, să fie întreprinse actiuni concrete pentru a ameliora competentele în informatică ale tuturor europenilor, inclusiv pe cele ale persoanelor vârstnice, un grup suprareprezentat în cadrul celor 150 de milioane de cetăteni (aproximativ 30 % din totalul populatiei) care nu au utilizat niciodată Internetul!
Iata-ne asedar, in fata perspectivei unei batrineti indelungate, nu se stie cit de imbelsugate dar musai cu Internet!

Sociolog Mirela Parker, Compartiment Promovarea Sanatatii al DSP BN